Sinaxar romano-catolic: Pomenirea Sfîntului Ioan I
Sfinții Părinți ai Bisericii învață că, atunci cînd va năpădi asupra ta vreun gînd viclean, să-ți scoți sabia, adică, să-ți aduci aminte de frica lui Dumnezeu și vei tăia toată puterea vrăjmașului. Iar, în loc de trîmbițe, să ai dumnezeieștile Scripturi că, precum trîmbița cheamă pe ostaș, așa și Sfintele Scripturi, strigîndu-ne, ne adună gîndurile la frica lui Dumnezeu. De asemenea, precum trîmbița ce sună în vreme de război, scoală și îndeamnă pe ostaș, ca să lupte cu potrivnicul, așa și dumenzeieștile cărți ne îndeamnă să avem silință spre bunătățile duhovnicești și ne întăresc împotriva patimilor. Drept aceea, fiecare dintre noi trebuie să se silească ca, adeseori, să citească Sfînta Scriptură. Prin aceasta, spun Sfinții Părinți, să-ți aduni gîndurile, pe care le risipește vrăjmașul, cu meșteșugul său cel rău. Trezește-te cu stăruință, sîrguiește-te ca, de-a pururea, să te silești la citire, ca să te învețe cum să scapi de cursele vrăjmașului și să guști din veșnica viață. Că citirea dumnezeieștilor cărți ridică și înțelepțește mintea cea înșelată și-i dăruiește înțelegere dumnezeiască. Pentru că este scris: „Opriți-vă și cunoașteți că Eu sînt Dumnezeu” (Ps. 45, 10).
Cel care păzește cu inimă adevărată și curată dumnezeieștile Scripturi, va primi înțelegere dumnezeiască. De aceea nimeni nu trebuie să fie nebăgător de seamă pentru sufletul său, ci să-și dea silința la citire și la rugăciune pentru a se lumina sufletul și a deveni desăvîrșit cu totul, întreg și sănătos. Duhul Sfînt este cel ce zice: Fii ca un cerb, însetînd și dorind a veni la izvoarele apelor, spre dumnezeieștile Scripturi, ca, adică, să bei din ele, ca să-ți stingă setea, care te arde. Să nu lenevim și să încercăm să cîștigăm haine curate, făclii luminoase și untdelemn asemeni fecioarelor celor înțelepte din pilda rostită de Mîntuitorul Iisus Hristos. Căci nimeni nu va intrat gol în Împărăția lui Dumnezeu. Iar de va îndrazni cineva să intre, neavînd haină de nuntă, știți ce va pătimi unul ca acela; va porunci Împăratul să-i lege mîinile și picioarele și, întru întunericul cel mai de afară, să-l arunce, unde este plînsul și scrîșnirea dinților. (Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns