Sinaxar romano-catolic: Pomenirea Sfîntului Felix și a Sfîntului Adauctus
Din învățăturile Sfîntului Grigorie despre mînie: „Să nu dați loc mîniei între voi. Pentru că omul mînios nu primește dar de la Dumnezeu, ci, prin mînia sa, cade din înălțimea răbdării, în groapa de pierzanie a mîniei. Care fiară este așa de cumplită și neîmblînzită, precum este omul cel mînios, care nu-și pierde mînia? Ce este mai rău decît mîniosul? Aceasta îl face turbat pe om, fiindcă duhul lui Dumnezeu nu vine la cel mînios. Gîndește-te că ce ține mînie, nu se stăpînește pe sine și este ca un beat din cauza iuțimii. Căci nu cunoaște pe cei ce fac bine și trăiește ca într-o noapte întunecoasă. Celor mai mare și celor mai mici decît ei le grăiește fără de rînduială și, pe cel mai bătrîn, îl hulește. Ceartă, este foarte guraliv, ocărăște, bate, la nimic nu se supune și nu primește cuvintele celor ce-l mîngîie. Precum este otrava la șerpi, așa-i iuțimea în cel mînios. Îndrăcindu-se, mîniosul latră, ca un cîine la toți, și îmboldește ca o scorpie și, ca un șarpte, mușcă. Fugiți de o răutate ca aceasta. Nici funcția celui mînios nu-i cinstită, nici căruntețele. Nici jertfa unuia ca acesta nu-i bine primită, nici nu poate să se îndrepteze. Tu să zici așa: «Așteptînd, am așteptat pe Domnul, și a căutat spre mine». Gonește-ți iuțimea și mînia din inimă, că a zis Mîntuitorul Iisus Hristos: «Oricine se mînie pe fratele său, vrednic va fi de osîndă». Mînia să-ți fie numai asupra diavolului, fiindcă printr-însul am căzut din Rai. Acela, și acum, pe fiecare din noi, ne pîndește ca să ne înșele și în văpaia cea nestinsă să ne afunde. De aceea, părăsește iuțimea și lasă mînia, ca nu cumva să te osîndești împreună cu Irodiada, căci ea se mînia mult asupra lui Ioan Botezătorul, care voia să o mîntuiască. Ea deși auzea de minunile făcute de el, își astupa urechile, ca o aspidă surdă, pînă ce a găsit momentul să-l omoare. Iar pe sine s-a făcut blestemată, de către cele patru margini ale pămîntului. Pentru că diavolul face voia celor plăcuți ai săi, ca să-și săvîrșească răutatea mîniei, aici lăudîndu-se cu păcatele, iar dincolo, să fie duși, fără de pocăință, la osîndă.
(Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns