• cele 12 familii din satul Furnicari nu au primit nici acum banii promiși de Guvern pentru a-și ridica alte case • la sfîrșitul lunii martie, autoritățile județene au înaintat un proiect de hotărîre în vederea alocării banilor necesari pentru sprijinirea sinistraților
Cîteva familii din satul Furnicari, comuna Tamași, care își au casele aproape de albia rîului Siret stau, de aproape jumătate de an, cu frica că pot fi luate din clipă în clipă de ape. Hainele sînt adunate strîns în boccele, animalele de prin bătătură și le-au dus prin vecini și, ori de cîte ori cade cîte un ropot mai zdavăn de ploaie, se gîndesc că vor rămîne și fără puținul pe care au reușit să îl salveze astă primăvară, cînd Siretul ieșit din matcă le-a măturat tot ceea ce aveau.
Nu a fost prima oară cînd oamenii au avut parte de așa un coșmar. Ani la rînd, cele 12 familii aflate în această situație au fost nevoite să se adăpostească prin poduri, cînd Siretul ieșea din matcă. Astă primăvară, însă, oamenilor le-a ajuns cuțitul la os, așa că au pornit încotro au văzut cu ochii. Singurul lucru care s-ar mai fi putut realiza pentru evitarea pericolului de inundații în zona aflată la ieșirea din satul Furnicari ar fi fost construirea unui baraj cu o lungime mai mare de un kilometru și jumătate, de la biserica catolică din Furnicari și pînă aproape de ieșirea din sat. Specialiștii de la Serviciul de Gospodărire a Apelor au fost însă, de părere că o asemenea investiție nu s-ar justifica din punct de vedere economic. Pentru construirea unui astfel de baraj ar fi trebuit cheltuite cîteva miliarde de lei, pe cînd strămutarea caselor aflate în zona de risc ar fi costat de zece ori mai puțin.
Lămuriți, în mare parte și de autorități, membrii celor 12 familii au decis că e mai înțelept să plece ei din calea Siretului, decît să se lupte, an de an, cu furia apelor. Administrația locală a înaintat atunci la județ o informare privind sumele ce vor fi acordate drept
despăgubiri fiecărei familii în parte, în momentul în care își vor
părăsi vechile locuințe și vor începe lucrările de construcții la noile
case. De la Consiliul Județean a plecat, mai apoi, un proiect de hotărîre către Guvern, în vederea alocării de la buget a 4,4 miliarde de lei necesare pentru despăgubirea celor 12 familii. Nici unul dintre sinistrați nu a primit nici un leu de atunci și nimeni nu mai are nici o veste despre stadiul în care se mai află respectivul proiect de hotărîre. Bernadin Tamaș, noul primar al comunei Tamași, spune că a întrebat și el, nu o dată, la Consiliul Județean și la Prefectură despre acest proiect, însă nu a primit un răspuns clar pe această temă. „Ceea ce este mai grav este că oamenii sînt convinși că banii au venit de la Guvern și noi sîntem cei care îi ținem ascunși și nu vrem să-i dăm, ca să își poată construi casele. Nu este zi în care să nu bată la ușa primăriei cel puțin unul dintre membrii celor 12 familii pentru a cere despăgubirile. Numai noi știm cum îi lămurim că nu se știe, încă, nimic despre data la care vor sosi acești bani”, spune primarul comunei Tamași.
Conform proiectului înaintat la Guvern, fiecare din cele 12 familii ar urma să primească despăgubiri cuprinse între 293 și 407 milioane de lei, în funcție de valorile la care au fost estimate vechile case aflate în zona de risc. Cum în două – trei luni vine frigul, sinistrații nu știu cam ce ar fi mai bine să facă: să își peticească vechile case afectate de inundații și să stea în fiecare zi cu frica în sîn, sau să se împrumute de bani și să înceapă lucrările, iar atunci cînd Guvernul se va milostivi de ei să-și achite datoriile. Unii n-au însă această posibilitate, alții se tem că nu vor mai primi nimic și vor rămîne datori pe viață.
Sinistrații din Furnicari nu sînt însă, singurii năpăstuiți din județ care se află în această situație. Tot în pericol de a-și petrece iarna sub cerul liber se află și cele 56 de familii din Agăș, afectate de inundațiile produse luna trecută. Ionuț Maftei, directorul Serviciului de Gospodărire a Apelor, spune totuși că din informațiile pe care le are, pentru cele 56 de familii din Agăș a sosit deja, de la rezervele de stat, o bună parte din materialele de construcții necesare pentru refacerea caselor. (Elena SOLOMON)
Lasă un răspuns