SÎNTEM PRIMII LA HOȚII Bacăul, raiul evazioniștilor din Moldova

Redacția Ziarul de Bacău

• cîteva firme din județ au tras statul în piept cu 284 de miliarde de lei • societățile au folosit material lemnos din furturi și exploatări ilegale, apoi și-au dat pierdută evidența contabilă • Garda Financiară a trebuit să reconstituie documentele cu sprijinul partenerilor de afaceri ai celor bănuiți • în Bacău, evaziunea este mai mare decît în orice alt județ din Moldova

Județul Bacău a devenit, în ultimii ani, raiul afaceriștilor puși pe căpătuială. În special patronii care fac afaceri cu lemne uită să mai dea la stat sumele datorate. Pe lîngă numeroasele cazuri descoperite de Garda Financiară de-a lungul vremii, vine să întărească această idee o statistică întocmită recent de aceeași instituție. Numai în primele opt luni ale anului, cîteva societăți au „uitat” să plătească la bugetul statului peste 284 de miliarde de lei. Sînt bani care au ajuns în buzunarele cîtorva oameni, în timp ce contribuabilii de rînd se chinuie să nu întîrzie nici măcar cîteva zile cu plata impozitelor sau a întreținerii. Și mai grav este că, la hoții, băcăuanii sînt primii din toată Moldova. Dacă cei de la Garda Financiară au mai descoperit că la Neamț statul a fost privat de plata a 2,7 miliarde de lei, iar la Suceava de numai 26 de milioane de lei, în rest, în județe precum Botoșani, Iași și Vaslui n-au fost întîlnite cazuri de acest gen.

Garda Financiară din Bacău a efectuat, în primele opt luni ale acestui an, nenumărate controale, în special la agenții economici care exploatează, prelucrează și comercializează masă lemnoasă. Comisarii i-au luat la ochi mai ales pe afaceriștii de pe Valea Trotușului. Asta și după ce furturile de material lemnos au ținut prima pagină a ziarelor. Astfel s-a descoperit că unii patroni au uitat să mai plătească taxe și impozite la stat în valoare de peste 284 miliarde de lei. Suma reprezintă aproximativ 80% din totalul pe țară al prejudiciilor produse de agenții economici avînd ca obiect de activitate masa lemnoasă. Cel puțin așa rezultă din statistica întocmită de Comisariatul General al Gărzii Finaciare.

Cum au furat

Atunci cînd este vorba de dat bani statului, românul se dovedește foarte inventiv în a ocoli această obligație. „Peste 80 de societăți comerciale din zona Valea Trotușului, Comănești, Dărmănești au fost sancționate de comisarii Gărzii Financiare. Administratorii acestor societăți au distrus documentele contabile care dădeau seamă de operațiunile efectuate și au emis facturi fictive prin care au proveniența a peste 30.000 de metri cubi de materie lemnoasă obținută din tăieri ilegale sau furturi”, a declarat Pavel Albu, comisar-șef al Gărzii Financiare Bacău. Întrucît arhivele cu documente au fost distruse, organele de control au încercat să le reconstituie, folosind drept surse actele diverșilor parteneri de afaceri ale respectivelor societăți, fie ei furnizori sau beneficiari.

Cea mai mare parte a acestui prejudiciu a fost produsă de cîteva societăți, caz care a creat mare vîlvă acum cîteva luni. Pe atunci, Neculai Parascan, administratorul societății „Tentant Com” S.R.L. din Agăș, împreună cu Florin Manole, administrator la firma „Comserv Mioara” S.R.L. din Agăș și cu Ana Popovici, care administra S.C. „Popovici Mario Impex” S.R.L. din Comănești, au gîndit o modalitate de a frauda statul cu peste 280 miliarde de lei. Ei au înființat cinci societăți în Cîmpulung Moldovenesc, toate cu sediul social declarat la aceeași adresă. În numele acestor societăți (S.C. „Global Wood” S.R.L., S.C. „Stuparu” S.R.L., S.C. „Adolf” S.R.L., S.C. „Trei Prieteni Impex” S.R.L. și S.C. „Pin Bucovina” S.R.L.), cele trei persoane au emis facturi fictive, prin intermediul cărora au fost introduși în circuitul legal aproximativ 20.000 de metri cubi de material lemnos. Lemnul provenea, de fapt, din exploatări ilegale și furturi din păduri aflate în proprietatea oamenilor sau a statului. Ulterior, materialul lemnos a fost revîndut societăților comerciale „Master Wood” S.R.L. și „Finn Forest Baco Production” S.R.L., ambele din Comănești.

Administratorii celor trei societăți au distrus apoi, în mod deliberat, documentele contabile ale celor cinci societăți furnizoare. Ei au mai declarat pierdute și evidențele contabile ale propriilor societăți. În cele din urmă, Neculai Parascan nu a mai avut decît să ia sumele plătite prin bancă de beneficiarii materialului lemnos din Comănești, care fuseseră ridicate de Ana Popovici, în baza unei împuterniciri date de administratorii celor cinci firme.

Controale noi

„În cîteva zile, Garda Financiară, Garda de Mediu și Direcția Silvică vor încheia un protocol de colaborare, pe baza căruia cele trei instituții vor trece la acțiuni concrete. Se va urmări, în primul rînd, asanarea depozitelor ilegale de rumeguș, care au contribuit la agravarea problemelor create de inundații. Apoi, vom continua controalele la agenții economici din zona de munte, pentru a se încerca reducerea cît mai mare a defrișărilor, tăierilor ilegale și a furturilor din păduri”, a mai declarat Pavel Albu. El a adăugat că vor fi luați în vizor și primarii din zonele de munte, care vor fi verificați periodic în legătură cu respectarea obligațiilor impuse de legea mediului, și în special cu privire la organizarea punctelor de colectare a deșeurilor provenite din materia lemnoasă. (Codruța VRABIE)

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.