Sistemul metric din Romania implineste, astazi, 15 septembrie, 145 de ani. Pe 15 septembrie 1864, a fost aprobata Legea pentru Adoptarea Sistemului Metric de Masuri si Greutati în România. Reglementarea a fost prezentata si sustinuta în Parlament de Mihail Kogalniceanu si semnata de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. La 28 februarie 1875, a fost adoptata Legea pentru Aplicarea Sistemului Metric de Masuri si Greutati care, la articolul 2 prevedea ca pina la 1 ianuarie 1876 se vor întocmi tabele comparative de masuri si greutati care sa puna la punct corespondenta dintre sistemul metric si unitatile vechi. Pasul decisiv a fost facut la 1 ianuarie 1879, cind s-a stabilit ca sistemul metric de masuri si greutati devine obligatoriu în tranzactii. Mai tirziu, la 1 ianuarie 1881, sistemul este impus pe toata întinderea teritoriului României. „Un etalon metru dupa cel prototip al Frantei, timbrat cu marca Tarii, se va conserva în Arhiva Generala a Statului” – se arata la articolul 5 al legii.
Ulterior, Romania a aderat la Conventia Metrului, in 1883, iar in 1889 a fost infiintat Serviciul Central de Masuri si Greutati. In 1951 a fost infiintat Institutul de Metrologie care, începînd din 1974, se va numi Institutul National de Metrologie, institut de cercetare stiintifica în domeniul metrologiei, iar in 1952 s-a constituit Directia Generala de Metrologie, avînd în componenta Institutul de Metrologie si Directia Verificari Metrologice. In 1956, Romania devine membru al Organizatiei Internationale de Metrologie Legala, iar pe 30 august 1961 a declarat Sistemul International de Unitati ca „singur sistem de unitati legal si obligatoriu”. In 1992 a fost infiintat Biroul Român de Metrologie Legala, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale. Biroul isi desfasoara activitatea, teritorial, prin directii de specialitate. Bacaul este gazda Directiei Regionale de Metrologie Legala. (Petru DONE)
Sistemul metric romanesc implineste 145 de ani
Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale
Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.
Specificul Activității Jurnalistice
Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.
Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.