Situația tinerilor care au abandonat școala din 1990, numărul

Administrator

copiilor școlarizați în ultimul deceniu, măsurile care pot fi luate
pentru atragerea copiilor într-o formă de învățămînt, precum și modul în care pot fi organizate cursuri de completare a studiilor
gimnaziale și liceale la nivel local. Sînt lucruri care au fost discutate,
ieri, în cadrul simpozionului „Cultura și învățămîntul – garanția
dezvoltării economice de pe Valea Trotușului”. Desfășurată cu începere de la ora 12.00, la Muzeul Ghika din Comănești, manifestarea a reunit la aceeași masă reprezentanți Inspectoratului Școlar Județean, dascăli de la școlile aflate le Valea Trotușului, primari, consilieri locali, funcționari publici, directorii de școli și cadre didactice de la unitățile de învățămînt din zonă, precum și preoți, bibliotecari, directori de organizații non-guvernamental, oameni de afaceri și angajatori. Vreme de aproape patru ore, fiecare dintre cei prezenți a încercat să își spună propriul punct de vedere cu privire la temele aflate în discuție și să prezinte un punct de vedere propriu cu privire la rezolvarea acestora.

Programe de prevenire și combatere a violenței în familie

în urma unui studiu sociologic realizat împreună cu elevii și profesorii de la Școala nr. 7 din Comănești, cadrele didactice de la această unitate au încercat să schițeze un profil al copilului cu potențial de abandon școlar și să își prezinte propriile opinii cu privire la măsurile ce ar trebui luate pentru atragerea tinerilor la școală. Programe de prevenire și combatere a abandonului școlar și a violenței în familie au prezentat și dascălii de la Grădinița nr. 12, Școala nr. 4 și Școala nr. 1 Comănești. Profesorii de la Școala „I.C. Rosetti” din Brusturoasa și Școala nr. 3 din Comănești au adus în discuție și rolul bisericii în comunitate, iar cadre didactice de la Școala nr. 2 și de la Colegiul „Dimitrie Ghika” din Comănești au vorbit despre rolul dascălilor în viața culturală și socială a unei comunități și au adus cîteva argumente europene pentru modernizarea învățămîntului profesional și tehnic. „Este pentru prima dată în ultimii ani cînd autoritățile dintr-o anumită parte a județului recunosc deschis că un învățămînt clădit pe baze solide constituie una din garanțiile dezvoltării economice a zonei”, a precizat inspectorul școlar general Radu Ababei. La rîndul său, Viorel Miron, primarul orașului Comănești, a ținut să amintească faptul că discutarea la scenă deschisă a problemelor cu care se confruntă această parte a județului începe să devină, deja, o tradiție pentru comăneșteni. „La începutul acestui an am discutat împreună cu oamenii de afaceri despre problemele economice existente în zonă. Am stabilit atunci că înființarea unei fabrici de prelucrare a laptelui ar putea fi o bună oportunitate pentru comăneștenii care au fost disponibilizați în ultimii ani de la fostelele lor locuri de muncă. Cu siguranță că această întîlnire în care analizăm problemele învățămîntului va fi urmată, în lunile viitoare, și de dezbateri de acest gen”, a conchis primarul Miron. (Elena SOLOMON)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.