Vasile PRUTEANU
Ca să fii slugă îți trebuie vocație. Nu oricine poate slugări un stăpân sau un partid dacă nu are interes. Că sluga își schimbă stăpânul la prima cotitură ce-i oferă un avantaj, asta nu-i o noutate. Că trece de la o convingere la alta cu viteza sunetului, în funcție de cerințele și credințele noului stăpân, iar nu-i o noutate. Mulți dintre cei ce l-au slugărit pe Ceaușescu se regăsesc și astăzi în demnități de stat, dar tot cu suflet de slugă au rămas.
Și-au schimbat doar stăpânul. Oare dl Radu F. Alexandru nu e cel ce a scris piese de teatru ridicând în slăvi comunismul și slujitorii lui? Ba da. Una dintre acestea a fost montată și la Teatrul Bacovia, care a îngrețoșat chiar pe unii demnitari comuniști din fruntea județului prin conținutul ei ideologic fals și bombastic. Iată-l acum sluga dlui Băsescu, unul dintre cei mai vocali și mai înfocați apărători ai aberațiilor prezidențiale. Monica Macovei n-a trimis în justiție niște bieți țărani pentru furtul a câțiva bostani sau a unei tăbârci de păpușoi? Cum să nu! Asemenea slugi au fost și Ion Oltean, Remus Georgescu, Sorin Blejnar, Roberta Anastase, Mihai Ungureanu, Mihai Neamțu, Mircea Toader și mulți alții, pe care îi regăsim în Parlament sau în diverse demnități de stat. Ni se tot zice că n-are rost acum să mai dezgropăm morții.
Numai că morții nu sunt doar gata dezgropați, ci sunt vioi și puternici în stat. Materia lor primă este aceeași ca întotdeauna: slugărnicia și lipsa de caracter, care s-a lipit ca o pecingine de mai mulți din clasa politică, și de care nu putem scăpa oricât ne-am scărpina și ne-am unge. Caracteristic acestora e faptul că se țin aproape unii de alții ca un comando al dizgrației. Toți stau înțepeniți în văzul lumii, călare pe succes, pe putere și pe țară, fără grijă de oprobiul public, atât timp cât dl Băsescu îi oploșește sub aripile sale. Acesta, ca un mare maestru al coabitării imposibile, a știut doar să -și denigreze adversarii politici în cel mai autentic stil comunist, lipindu-le etichete de „incompetenți, lași, mincinoși, maimuțe, infantili, găunoși, smecheri, nepricepuți” etc. Politica sa a adus, însă, țara aici unde este, a reformat instituțiile statului până le-a distrus.
Se plasează ca un luptător neobosit împotriva corupției, când, de fapt, aceasta este suspendată sau îndreptată numai spre adversarii politici. Asta ne poate face să credem că viciul național este furtul, dar viciul viciilor este lipsa de caracter. Așa se și explică, în mare măsură, eșecurile României și chiar dezinvoltura cu care se fură. Conducătorii USL se mai leagănă cu iulzia că, în cele vreo 60 de săptămâni cât mai are de stat la Cotroceni, ce mai poate face dl Băsescu? Poate! Dacă nu evaluează corect câmpul de luptă se vor concentra pe o vigilență molatecă, în timp ce serviciile, DNA, ANI și o parte a justiției le vor devora flancurile fără scrupule și fără milă. Armata de slugi cu demnități în stat e gata de luptă în orice moment, numai să fie ațâțată. Iar prostime care s-o creadă și s-o urmeze se găsește din belșug în România.
autorul urmareste antena 3