S.O.S. NATURA!

Scurtă istorie a cutremurelor din România

Cutremurile vrîncene, cu epicentrele la adîncimi ce variază între 70 – 100 de kilometri, își au, și ele, o istorie a lor. Iată, pe scurt, cele mai grozave cutremnure care au răvășit ținuturile românești, au făcut pagube materiale neînchipuit de mari ori ne-au băgat pur și simplu în sperieți:
1. – Cutremurul din 29 august 1471, ora 12,00, care a fost catalogat de unii ca avînd magnitudinea M -6,9 și intensitatea I – VIII, iar de alții (N.V. Shebalin) cu M – 6,9 și I – IX, este descris de cronicarul Grigore Ureche că a avut loc „în vreme ce au șezut Domnul Ștefan cel Mare la masă în cetatea Sucevei, deplasându-i masa”. Acest cutremur a avut loc cu puțin timp înainte de nunta voievodului cu Maria de Mangop. O aripă a turnului Nebuisei din cetatea Sucevei se „prăvale în râpă”.
2. – La 8 mai 1738, „la 5 ore” avu loc un cutremur mare de pămînt. La cîteva săptămîni, „pe 31 mai, ora 3,1/2 ceasuri se făcu un cutremur groaznic. Sînt afectate mănăstirile Răchitoasa și Bogdana. Iată o descriere făcută într-o psaltire slavo-română: ” Când au îmblat văleatu 1738, s-au cutremurat pământul în luna lui maiu în 31 de zile, amiază-zi, foarte tare, și s-au dus spre răsărit și iar s-au întors îndărăpt. Și pomii se clătinau, ca de vânt, și au prăpădit casele și au făcut pământul mare huet. Și miercuri se cutremură”.
3. – Cel mai mare cutremur a fost cel din 26 octombrie (stil nou) 1802 (M – 7,7 și I – IX – X), care a provocat incendii nenumărate în Bucureștiul cu majoritatea clădirilor din lemn, precum și surparea turnului Colței, ridicat de zidarii suedezi ai regelui Carol al XII-lea, refugiat la București după înfrângerea de la Poltava (1709) și ținut prizonier în acest turn. Atunci și vestita biserică a „Născătoarei de Dumnezeu” din Vălenii de Munte s-a zguduit, s-a tulburat și la urmă s-a dărâmat” (Nicolae Iorga, „Studii și documente”).
La fel s-a întâmplat și cu Mănăstirea lui Adam (ținutul Tutovei), Biserica „Sf. Ilie” din Calea Rahovei – București, Mănăstirea Plumbuita, Biserica „Sf. Spiridon” din Iași, Biserica Domnească din Bârlad etc. Nu sunt date privind pierderile de vieți omenești. Atunci s-a schimbat configurația Bacăului.
4. – Ceva mai târziu, la Bacău, la 14 iulie și apoi la 26 august 1821 se produc două mari cutremure.
5. – în anul 1829 este înregistrat un alt cutremur.
6. – Următorul mare cutremur vrâncean este cel din 23 ianuarie 1838, orele 18,45 (M – 6,7, după alții 6,9 și I – VIII), când se anunță 8 morți, 14 răniți, 36 de case distruse în București, „dar consulul francez raportează peste 600 de morți și tot atâția răniți”. Acest cutremur a provocat modificări importante în aspectul morfologic al teritoriului extra-carpatic, ducând la formarea Lacului Roșu, ca urmare a prăbușirii unui munte.
7. – Cutremurul vrâncean din 10 noiembrie 1940 (M – 7,4 și I – IX), ora 3,39 și adîncimea 133 km, precedat – pe data de 22 octombrie 1940, ora 8,27, de un alt cutremur (M – 6,2 și I – VII) este primul mare cutremur de pămînt din perioada României contemporane care ar fi oferit ocazia strîngerii unor date de bază și concluzii utile în privința comportării construcțiilor la cutremure. „Ne-a găsit nepregătiți și din acest punct de vedere deoarece nu a fost înregistrat (în sensul obținerii unor accelerograme – spunea Gh. Mărmureranu) și, deci, nu s-au putut iniția cercetăriler de seismologie și inginerie seismică, cu toate că în același an un alt mare cutremur a fost înregistrat pe data de 17 mai 1940 în SUA la „El Centro” – California, când s-a înregistrat prima accelerogramă a unui mare cutremur. Dacă la acest cutremur din 10 noiembrie 1940 s-ar fi înregistrat vreo accelerogramă, atunci cu totul altfel s-ar fi realizat proiectarea antiseismică a construcțiilor până la cutremurul din 4 martie 1977, cînd s-a văzut că aceste cutremure vrîncene, intermediare, sînt foarte diferite de cele care au loc în crusta terestră. Efecte grave ale acestui cutremur s-au arătat în părțile centrală și de sud ale Moldovei, precum și în Subcarpații Munteniei, provocînd prăbușirea blocului Carlton din București. Blocul avea structura de beton armat, două subsoluri, sală de cinema, parter și 12 etaje și s-a prăbușit complet după primele vibrații, îngropînd sub dărâmături aproape toți locatarii. A urmat un proces celebru prin care s-a demonstrat că a fost o proiectare greșită, dar pînă la urmă, în 1944, totul a fost dat uitării”. Cifra exactă a victimelor omenești nu se cunoaște deoarece în 1940, în timpul războiului, informațiile de presă erau cenzurate. Se apreciază că acestea ar fi fost de 1 000 de morți, majoritatea în Focșani și Moldova, în general, și circa 4 000 de răniți. Dar, unul dintre cele mai cunoscute cutremure rămîne cel din noaptea de 9/10 noiembrie 1940. La Bacău, din fericire, „pagubele au fost de mică importanță”. La „Prefectură s-a dărîmat tavanul, iar în oraș coșurile caselor s-au dărîmat”. Stricăciuni și la Biserica „Sf. Ioan”. In Buhuși „s-a dărîmat turla bisericii și mai mulți pereți ai fabricei de postav. S-a deplasat ceasul fabricei!”. în județ, mari distrugeri la bisericile din Răchitoasa, Cașin, Rădeana, Răducanu, Plopana. în 1941, Prefectura cerea fonduri pentru repararea bisericilor din Glăvănești, Măgura-Ocnei, Borzești, Cașin I, Bogdana”.
8. – Cutremurul din 4 martie 1977, ora 21,22 (M – 7,2 și I – VIII -IX) este considerat, datorită efectelor sale, ca unul dintre cele mai distrugătoare șocuri seismice care au lovit România în epoca modernă. A fost un cutremnur multișoc și a fost înregistrat în București de un accelerometru japonez de tipul SMAC-B (în curtea INCERC București) și pentru prima dată, în urma prelucrării accelerogramei s-a văzut cum arată conținutul de frecvențe, rezultînd pentru București perioade mari de circa 1,5 secunde. Cutremurul a fost înregistrat și la Observatorul Seismologic „Dr. Cornelius Radu” – Vrâncioaia, dar mecanismul de deplasare al filmului nu a funcționat, înregistrîndu-se doar valoarea accelerației maxime. în cazul cutremurului din Vrancea din 4 martie 1977, directivitatea s-a caracterizat nu numai prin orientarea efectelor mai importante spre S – V, spre București și Zimnicea, dar și prin intensificarea lor în comparație cu cele produse în 1940, deși cutremurul din acel an a fost mai puternic. La nivelul întregii țări, aproximativ 33 000 de locuințe s-au prăbușit sau au fost grav avariate. Au fost distruse numeroase școli și spitale, și-au pierdut viața 1 571 de oameni și au fost răniți 11 300. Nivelul pierderilor materiale înregistrate de economia roimânească s-a cifrat la circa două miliarde de dolari. S-a impus și s-a trecut la un nou sistem de proiectare antiseismică avînd la bază noile date înregistrate și prelucrate.
9. – Cutremurele din 30 august 1986 (M – 7,0 și I – VIII, adîncimea 133 km).
10. – 30 mai 1990 (M – 6,7 și I – VIII, adîncimea 90 km) și la 31 mai 1990 (M – 6,2 și I – VII, adîncimea 79 km) au o importanță specială din punct de vedere științific, datorită numărului mare de înregistrări de accelerograme obținute, care au permis elaborarea unor hărți reprezentînd distribuția accelerațiilor în teritorul extracarpatic, contribuind la definirea principalelor caracteristici ale seismicității României și care servesc ca date de bază în realizarea hărților de hazard seismic.
11. – La 4 martie 2001, la ora 17,39, a avut loc un cutremur de pământ în Vrancea. Seismul de 5,2 grade pe scara Richter s-a resimțit și în București.
Ultima oră: Cutremurul din 28 octombrie a.c., orele 23,34, a avut 6,0 grade pe scara Richter. Pagube materiale minime.

Selecție și prezentare: Eugen ȘENDREAmurul din 4 martie 1977, cînd s-a văzut

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!