Șpaga știută! Și cea neștiută?!

Eduard ADAM

E clar, avem încă un funcționar al statului care nu s-a putut abține de la a băga mîna pîn’ la cot. E drept, era tentant: 75.000 de euro șpagă doar ca să tragi niște sfori, nu-i de ici, de colo. Dar, pînă la urmă, șpaga e șpagă. Respectivul a fost turnat, la fel ca și cei doi complici ai săi, care, sincer, n-am izbutit să mă dumiresc pînă la momentul acesta ce rol aveau în ecuație. în fine, e cert că Dan Hăucă, reprezentantul AVAS, căci el este stimabilul care a primit mita, a ajuns după gratii. La fel și „ajutoarele” lui, Ciprian Rusu, un jurist debutant, și Vasile Dumbravă, lectorul universitar doctorand la Universitatea „Bacovia”. Deși oamenii au fost prinși în flagrant, numărînd în mașină parte din banii primiți drept șpagă, parcă ți-e greu să crezi că unii au asemenea tupeu. Să ceară bani în schimbul unor favoruri. Și totuși, se pare că încă șpaga e la mare căutare în România. Iar oamenii, și nu fietecine, o practică fără nici o jenă. Numai dacă vezi despre cine vorba în acest caz, îți dai seama cît de sus merge corupția în țara asta. Un șef pe Moldova al AVAS cere șpagă. Sau, mă rog, o primește, fiindcă, se pare, cei care-au cerut-o sau au intermediat tranzacția ar fi Dumbravă și Rusu. Dacă te mai gîndești și că Vasile Dumbravă a fost mare șef pe vremuri la Serviciul de Combatere a corupției din cadrul Poliției Bacău te apucă rîsul. Deși, sincer, ar trebui să ne-apuce plînsul. Gîndiți-vă, oameni buni: acest individ a fost pus șef peste un sistem care avea drept scop combaterea corupției! Iar el, astăzi, este prins cerînd mită.

După tot scandalul cu șpaga de la AVAS mă întreb cîte astfel de cazuri or mai fi, dar despre care presa și, implicit, opinia publică n-au aflat. Și nu s-a descoperit fiindcă cei somați să dea mită n-au avut curajul unui autodenunț. Fie au dat șpaga și au acceptat trocul doar ca să-și vadă sacii în căruță, fie au ieșit din licitații și și-au văzut de drumul lor, temîndu-se să nu ajungă după gratii. Faptul că nu s-a mai aflat despre astfel de cazuri nu înseamnă că ele nu există. Probabil că sînt multe, iar șpăgile cerute sînt mult mai grase. Cine, însă, să le facă publice? La cît de rari au devenit cei care au curajul să dea totul în vileag, demersul patroanei de firmă care s-a dus la DNA și a spus ce i se întîmplă devine un act de curaj. Exemplu pe care, din păcate, foarte puțini îl urmează.
Și, cumva, nici nu-i de mirare. Au mai existat situații în care oameni cărora li s-a pus sula-n coaste au spus «mi-au cerut șpagă!», iar cei arătați cu degetul fie au ajuns în mijlocul unor procese care par că nu se vor mai finaliza niciodată, fie au scăpat neatinși. l care a primit mita, a ajuns după gratii. La fel și „ajutoarele” lui, Ciprian Rusu, un jurist debutant, și Vasile Dumb

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!