„Statistica face diferență între secretul datelor și confidențialitatea acestora”

Președintele Institutului Național de Statistică (INS), prof. univ. dr. Vergil Voineag, s-a aflat, la sfîrșitul săptămînii trecute, pentru două zile în Bacău. Două mnotive au determinat această vizită: instruirea informaticienilor pentru Ancheta Structurală în Agricultură (un minirecensămînt agricol, aflat la prima ediție și în derulare în România) și inaugurarea oficială a noului sediu al Direcției Județene de Statistică Bacău. Vergil Voineag este șeful Catedrei de statistică și previziune economică a ASE București din 1997, membru al mai multor asociații profesionale din țară și din străinătate, al unor colective internaționale de elaborare a contractelor de cercetare, pe diverse teme, finanțate de Banca Mondială și membru în colectivele redacționale ale unor reviste de specialitateiar. în perioada 2000 – 2005 a fost reprezentantul României la European Regional Science Association. A participat, de asemenea, la numeroase studii de cercetare în țară și peste hotare.

– De ce avem nevoie, domnule președinte, de o Anchetă Structurală în Agricultură? Nu erau suficiente recensămintele agricole?
– La nivelul Uniunii Europene, deci și al Eurostat (Oficiul statistic al Comunității Europene – n.n.), s-a luat hotărîrea ca și în țările Uniunii, dar și în cele care aderă, să se aplice această Anchetă Structurală în Agricultură, între două recensăminte, tocmai pentrui a actualiza datele acestora. Avem nevoie de date actuale pentru a fundamenta politicile agrare ale țării în context european, pentru a fundamenta și alte programe cuprinse în Capitolul 7 „Agricultura”, dar și în Capitolul 12 „Statistica” din Programul de aderare, de exemplu pentru fundamentarea programelor tip Sapard, dar și altele. Deci, avem nevoie de informații cît mai actuale. S-a pus problema calității informațiilor, pe care noi o urmărim în mod deosebit și culegem informații dintr-un eșantion de 365.000 de exploatații agricole, adică 10% din tot ce există în țară. Ca profesor universitar, consider că pînă la aderare ar trebui să urmărim mărirea exploatației agricole, pentru că la 1 ianuarie 2007, la integrare, cu numărul exploatațiilor din România dublăm numărul celor din toată Uniunea Europeană. Iată o problemă de perspectivă, care rezultă numai analizînd datele statistice.

Cu creșterea PIB, am intrat în Europa

– Ne apropiem cu pași tot mai siguri de integrare. Poate nu contează atît de mult momentul…
– Ba, e foarte important. Și sînt convins că la 1 ianurie vom fi pregătiți pentru asta.
– Eu vroiam să întreb ce atuuri avem vizavi de acest moment, dar și ce handicapuri mai grevează?
– Sînt două aspecte aici. Unul – dezvoltarea sau creșterea economică înregistrată pînă la nivelul 2005, dar și în anii anteriori, al doilea – problemele de metodologie statistică, pentru a caracteriza starea economiei. Conform datelor preliminare publicate săptămîna trecută, Produsul Intern Brut (PIB) în 2005, față de 2004, a crescut cu 4,1%. Sigur că, în context european, această dinamică nu poate fi mulțumitoare. Dar demonstrează, totuși, o dezvoltare economică, moderată, cu perspectivă de a fi sănătoasă și nu bolnavă, cum spun unii. în context european, această dinamică de 4,1% este apropiată de cea a Ungariei, (4.1), Sloveniei (3,9), Poloniei (3,2) și este peste ritmul înregistrat de unele țări din grupul UE 15, Belgia, Danemraca, Finlanda, Germania și Regatul Unit.
– State cotate ca dezvoltate.
– Avem și minusuri. Diminuarea producției agricole, ca urmare a calamităților naturale, al căror efect nu a putut fi evitat de o agricultură fărîmițată, cu resurse limitate, ceea ce a influențat negativ și alte ramuri conexe ale economiei, inclusiv PIB. De asemenea, nivelul relativ scăzut al producției industriale, acesta fiind determinat de sectorul extractiv, care se află în continuă transformare, de producția prelucrătoare, care este dependentă de producția în lohn. Alt factor este creșterea cererii interne, însoțită de capacitatea limitată a industriei autohtone de a o satisface, și care a condus, pe fondul unei aprecieri a monedei naționale și a creșterii veniturilor populației, la expansiunea mult prea mare a importurilor față de exporturi. O caracteristică pozitivă, deosebită, a anului 2005, a fost creșterea fără precedent a sectorului servicii în PIB. Dar, nu în ultimul rînd, a influențat pozitiv investiția străină directă, cu un proces de creștere foarte pronunțat, ceea ce dă un semnal pozitiv în perspectiva consolidării unei dezvoltări economice sănătoase.

Transparența, între secret și confidențialitate

– Domnule președinte, a prezenta statistic ceea ce nu prea mege în economie pare o premieră în ultimii 15 ani.
– Statistica ne ajută pentru cunoaștere. Utilizăm metodele care se aplică în toate țările europene, conform regulamentelor de Eurostat. Nu putem să ne abatem nici de la Regulament, nici de la calitate, nici de la termenele transmiterii datelor către Eurostat. Nu se poate, în acest context, să facem abstracție de lucruri pozitive, dar nici nu le putem inventa pentru a justifica o decizie sau alta. Noi constatăm influențele pozitive, pe cele indirecte, intensitatea acestora. E o realitate nevoia de a accelera transformările în industrria extractivă, a creșterii exporturilor și, în primul rînd, a ponderii produselor cu grad mare de prelucrare la export. Eu nu judec predecesorii, dar vreau să vă spun că există o mare diferență între secretul datelor și confidențialitatea acestora. Statistica din toată lumea nu acceptă secrete. Transparența este un principiu fundamental al statisticii. Și confidențialitatea e, însă, un principiu. Nu am voie să dau sau să comentez date individuale ale unei anumite societăți, ci doar dacă am acordul ei și chiar nici atunci. Nu am voie, pentru a nu introduce ambiguități și a se lua decizii greșite, să comentez sau să pubnlic date prelucrate intermediar. Fiecare metodă de prelucrare are un algoritm. Pînă nu au fost parcurși pașii lui, nu am voie să public datele respective. La statistică, modă și meci se pricepe, însă, toată lumea.
– Ca și la ziaristică.
– în ultimul timp, chiar observ anumite persoane, care nu sînt măcar economiști, ci profesori de sport, agrocasnici și așa mai departe, care dau lecții de statistică. Nu putem accepta asta.

Inflația și alți indicatori „sensibili”

– Sînt momente, domnule președinte, în care trebuie să explicați unele situații. Iată, de pildă, nivelul foarte scăzut al inflației în luna februarie. Cum a fost posibil?
– Vă referiți la acea creștere doar cu 24% față de luna ianurie. Nu s-a întîmplat nimic neobișnuit. La începutul fiecărui an se schimbă baza de comparație, cînd Regulamentul Eurostat prevede ca diferența între anul în care se compară și baza de comparație să fie de doi ani. în 2005 a fost anul 2003 baza de comparație. în 2006, în fiecare lună, va fi anul 2004. S-au schimbat, însă, și ponderile, elementele intrate în eșantionul bunurilor și serviciilor. Aceasta pentru că s-a schimbat ponderea bunurilor și serviciilor în consumul populației. Iar aceste două elemente la începutul fiecărui an se modifică în ton cu metodologia. Inflația nu măsoară scumpirea, ci creșterea de la o lună la alta. De regulă, luna februarie a fost una liniștită din punct de vedere a prețurilor. Mai ales că există, în România, o serie întreagă de prețuri care sînt administrate, negociate cu diferite autorități. Or, în februarie ele nu au avut modificări. Se vorbește că se vor mări într-o perioadă următoare. Iar efectul lor se vor regăsi și în celelalte prețuri.
– Mai sînt și alți indicatori „sensibili”?
– Sînt. De ce deseori se omite cîștigul salarial? în România, acesta a fost, în 2005, de 730 RON. Ce înseamnă asta față de 2004? La salariul brut o creștere cu 7,1% , iar la net cu 23,4%. Dinamica salariului net a devansat-o pe a salariului brut. Este efectul direct al cotei unice de impozitare. Sigur, se mențin discrepanțe, în unele cazuri, destul de mari între cîștigurile salariale la nivelul diferitelor ramuri. De exemplu, la intermedieri financiare (poziția dominantă), urmată de telecomunicații, salariile au fost foarte mari. Iar cele mai mici cîștiguri au fost în sănătate, industria prelucrătoare dependentă de lohn etc.
– Apropo de salarii: de ce nu avem, în statistici, și salariile pe județe?
– în publicațiile noastre există, acum, rezultate (pe care eu le consider insuficiente!) prezentate la nivelul județului. Există anuarul statistic al județelor. Urmărim, în acest an, dar și după aderare, dezvoltarea statisticii regionale.

Dezvoltarea Moldovei ține pasul cu țara

– Cum se vede, domnule președinte, nivelul de dezvoltare al zonei Moldova, decalajul ei față de celelalte zone ale țării. S-a mai redus, a mai crescut?
– Regiunea Nord-Est se încadrează în tendința de dezvoltare a țării. Sigur, sînt zone în care producția industrială, rata șomajului, cîștigurile și alți indicatori sensibili sînt sub nivelul național sau al altor regiuni. Analizînd, însă, structura regiunii vom constata că și în cadrul ei sînt diferențe. La foarte mulți indicatori județul Bacău este pe primul loc, urmat de Iași. Dau un singur exemplu: producția industrială, mult peste a altor județe la Bacău și chiar peste nivelul țării. Există discrepanțe între nivelul de dezvoltare a județul Bacău și a județului Vaslui. Eu nu judec cauzele, dar aici cred că trebuie analizate investițiile atrase în profil teritorial. Care se pare că au fost inegale.
– Au românii o cultură statistică, domnule președinte?
– Una dintre componentele pe care le urmărim este tocmai dezvoltarea unei culturi statistice. Am mărit numărul publicațiilor statistice, am inițiat mese rotunde pe teme sensibile – șomaj, piețe, inflație. Am ieșit în presă cu interviuri pentru a explica în mod real, fără a face abuz de tehnică statistică, semnificația datelor furnizate de noi. La INS avem un centru național de pregătire în statistică, unde organizăm cursuri pentru perfecționare continuă, dar și pentru cei care vor să se înscrie la pregătire de nivel mediu. Pregătim acum un curs pentru ziariști, nu pentru a-i învăța cum se calculează indicatorii statistici, ci cum să-i interpreteze corect. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!