Statul s-a trezit din amorțeală în privința Rafo

Rafo nu mai are datorii către statul român. Faptul că datorii în valoare de aproape 23.000 de miliarde de lei au fost șterse dintr-un condei și transformate în acțiuni a trecut aproape neobservat în noianul de informații cu privire la soarta ziariștilor ostatici în Irak. Asta nu înseamnă că a rămas chiar fără urmări la Guvern, care pare dintr-o dată trezit din amorțeală și s-a apucat să modifice Legea Falimentului chiar la punctele nevralgice, cele care au permis acționarilor și creditorilor Rafo să impună statului, vrînd, nevrînd, să devină acționar în contul unor datorii imense. Așa că la ședința din această săptămînă s-a discutat un proiect de lege care să modifice actul normativ atît de stufos și de controversat. Printre principalele modificări se regăsesc și cele care fac referire strictă la cazul Rafo. Astfel, în ședința de Guvern, „Sebastian Bodu, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) a prezentat cîteva dintre principalele modificari ale actului normativ, printre care se numără faptul că planurile de reorganizare ale societăților aflate în incapacitate de plată vor fi votate de trei grupuri de creditori, și nu de cinci grupuri, cum prevedea vechea legislație”, se spune într-un comunicat de presă remis de Biroul de presă al Guvernului României. în cazul Rafo, această prevedere a permis, de exemplu, votul salariaților, dar și a unor categorii de creditori cărora pur și simplu le-a fost impus votul pozitiv pe motiv că planul de reorganizare nu-i dezavantajează și că prevede stingerea în totalitate a datoriilor. Tot în aceeași categorie se încadrează și modificările potrivit cărora creditorii aflați în conflict de interese, respectiv cei care sînt acționari, administratori sau manageri, nu vor mai avea drept de vot. în cazul Rafo, cuvîntul hotărîtor în aprobarea planului de reorganizare l-au avut tocmai creditorii care erau și acționari la firmă, și care și concepuseră planul de reorganizare. De asemenea, modificările la Legea falimentului mai specifică faptul că „o conversie de creanțe se poate face numai cu acordul creditorului, pentru a evita situațiile în care statul poate deveni acționar din creditor, fără acordul său”, se mai spune în comunicatul de presă. Cel puțin în acest din urmă caz nici nu mai este nevoie de lămuriri, referirea fiind aproape directă la Rafo și la situația în care a fost pus statul român prin conversia în acțiuni a unor datorii de aproape 23.000 de miliarde de lei. Acest lucru s-a petrecut chiar în condițiile în care Ministerul finanțelor a încercat o opoziție, cel puțin curioasă din punct de vedere juridic, după ce ani de zile a stat cu mîinile în sîn și a privit cum se adună datoriile de mii de miliarde în contul Rafo. (Mirela ROMANEȚ)are a fost pus statul român prin conversia în acțiuni a unor datorii d

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!