Ștefan RADU

în ultima săptămînă, un nou pseudo-scandal de presă a inflamat opinia publică: o oarecare olimpiadă școlară la limba și literatura română, organizată în iubitul nostru municipiu. Dintre toate subiectele, „analiștii” s-au focalizat doar pe unul singur, referitor la un basm. Formularea „problemei” s-a dovedit a fi interpretabilă, unii susținînd că are conotații sexuale. De aici a început nebunia: faptul că niște elevi minori erau puși în situația de a dezvolta un subiect despre procreerea umană (fals!) a dat apă la moară unor semidocți să înfiereze cu mînie proletară „dezastrul” din școlile băcăuane. în sine, situația poate fi – cel mult! – hilară. Interpretarea dată de cîțiva glumeți obsedați demonstrează frumusețea limbii române. Există nenumărate expresii și cuvinte care au înțelesuri diverse și nu de puține ori sexuale. Situația se întîlnește și în alte limbi. Nu sînt un specialist în engleză (bruma de cunoștințe am obținut-o prin studiu individual), însă știu că – de exemplu – „Will” poate fi nume de persoană (chiar importantă), verb sau un mod de a alinta organul sexual bărbătesc. Și atunci ar trebui, oare, să ne rușinăm cînd vorbim despre Shakespeare (și el Will), genialul autor care a folosit, în sonetele sale, acest cuvînt cu toate (dar absolut toate!) sensurile sale?
Nu spun că întîmplarea de la olimpiada băcăuană nu are o dimensiune anecdotică. însă a face din acest „eveniment” un subiect de mare dezbatere națională mi se pare absurd. în școlile din România, nu sensurile ascunse din formularea unor subiecte de examen reprezintă marile probleme. Lipsa unei strategii coerente, care să creioneze direcțiile pentru următoarele decenii (în context european) ale învățămîntului de la noi generează haosul continuu, reforma sisifică, fără rezultate. Dovadă este și recenta întîlnire de la Președinție, unde factorii politici din țara asta au fost invitați să-și asume elaborarea unui asemenea document capital. Nu prea a avut succes dl. Băsescu în demersul său, dar nici nu sînt convins că chiar intenționa să ducă tema pînă la capăt. Eu, de exemplu, cred că înainte de toate ar trebui să definim scopul școlii: elevii sînt „învățați” (acumulează o cantitate imensă și inutilă de informații) sau sînt „educați” (adică formați, modelați pentru a se adapta eficient vieții concrete la maturitate)? Cît din programul școlar este destinat fundamentării principiilor morale, sociale, culturale? De cîte ori profesorii (fie ei de matematică, biologie, sport sau limbi străine) vorbesc despre sistemele de valori din societate, despre dimensiunea umană a vieții și despre responsabilitățile individului în comunitate. Asta ar face diferența între profesor și dascăl. Dacă minorii participanți la olimpiada băcăuană cu bucluc s-au gîndit la perversiuni sexuale cînd au citit introducerea basmului stabilit ca subiect de concurs (în loc să cunoască adevărata continuare a poveștii) înseamnă că familiile lor au dezertat demult de la obligațiile pe care le au, că profesorii au ajuns un fel de automate informaționale care se preocupă doar de urmărirea programei, iar loazele (oricît de inteligente ar fi) în loc să citească literatura recomandată pentru vîrsta lor urmăresc filmele XXX de după miezul nopții. Atunci de ce să ne mirăm că în instituțiile publice numite licee s-au amenajat „locuri de fumat pentru elevi” cînd legea interzice fumatul în asemenea spații chiar și pentru maturi? De ce să ne mirăm că în toaletele unor „colegii naționale”, în pauza mare, se desfășoară partide de sex în grup fără ca direcțiunile să fie afectate în modul lor de a acționa? în ziua cînd vom auzi că profesorii glumeți care spun la ore anecdote cu conotații sexuale sînt excluși pe viață din învățămînt, iar elevii care fac apropouri fără perdea profesoarelor mai tinere sînt exmatriculați din orice școală din România indiferent de vîrstă, statut social al familiei sau note la învățătură, atunci vom crede că se întîmplă ceva bun în sistemul de învățămînt (educație?) din România. Deocamdată, însă, ne distrăm cu subiecte subțiri precum olimpiada din Bacău…r pe unul singur, referitor la un basm. Formularea „problemei” s-a dovedit a fi interpretabilă

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!