Subiectele tip grilă, marea necunoscută a bac-ului

Redacția Ziarul de Bacău

Introducerea subiectelor tip grilă este marea necunoscută a bacalaureatului. Toată lumea știe că vor exista, dar nimeni nu poate spune cu exactitate la ce discipline. Cu o singură excepție, numită limba și literatura română, disciplină la care subiectele se vor da, și anul acesta, în sistem clasic. În rest, MEC a comunicat că așteaptă rezultatele simulărilor, botezate, mai nou, pretestări, care sînt programate a se consuma în lunile martie și aprilie și care vor beneficia, aproape în totalitate, de subiecte tip grilă. „Nimeni nu ne-a putut oferi o informație certă cu privire la subiectele grilă. Unii profesori spun că acestea se vor da numai la disciplinele reale, alții susțin vor apărea și la cele «umaniste», în timp ce alții spun că nu știu nimic sigur”, ne-a mărturisit eleva Roxana Popa.

Nici profesorilor nu le este prea clară chestiunea în cauză. Mai mult, unii nu ezită să-și manifeste rezervele față de rezultatele apariției subiectelor tip grilă. „Subiectele grilă ridică mult mai multe probleme decît s-ar putea crede. Dacă în cazul disciplinelor reale se pot aplica relativ ușor, nu știu cît de exacte vor fi în cazul disciplinelor umaniste. Apoi, nu trebuie evitată problema abilității profesorilor de a lucra la clasă cu elevii în spiritul unor astfel de subiecte, în condițiile în care, o viață întreagă, profesorul român a fost pus în situația de a gîndi subiectele în mod clasic. Apoi, un subiect grilă pare, la prima vedere, extrem de simplu de rezolvat în 10 – 20 de minute, dar dacă iei creionul și-l rezolvi, punct cu punct, pe hîrtie, vezi că ție, ca profesor, îți trebuie vreo trei-patru ore pentru a găsi soluțiile optime. În acest caz, ce să-i mai ceri candidatului?”, ne-a declarat profesorul Neculai Gruia, inspector de matematică în cadrul Inspectoratului Școlar.

Drept urmare, pentru a nu avea nici un fel de surprize la matematică, acesta s-a pus pe treabă și a inițiat un sondaj printre elevii de clasa a XII-a cu scopul de a vedea în ce măsură viitorii candidați de la bacalaureat acceptă ideea subiectelor tip grilă. „Deocamdată am aplicat sondajul doar la Liceul Economic și am evaluat doar lecția curentă, dar putem spune că aproximativ 60% dintre elevii de clasa a XII-a au luat note peste 5,00 la testele grilă. Urmează ca, în perioada următoare, sondajele să fie extinse și la celelalte licee. Acestea vor fi încrucișate, în sensul că vom completa rezultatele obținute de elevii de la liceele foarte bune cu cele ale elevilor de la liceele medii și mai puțin bune. Ideea e să vedem dacă diferența înregistrată în urma unor testări în sistem clasic, dintre elevii celor trei tipuri de licee, se menține și în cazul subiectelor tip grilă. Probabil că, în sistem grilă, o lucrare va avea cel puțin 30 – 40 de întrebări pentru a face o diferențiere individuală a elevilor și nu una de masă. Cert e că se va pune accent pe capacitatea de gîndire a elevilor”, a explicat inspectorul Gruia. În plus, elevii de clasa a XII-a vor susține teza de matematică pe semestrul al II-lea în sistem grilă. Exemplul acestuia va fi adoptat și de inspectorii de chimie, biologie și fizică, care, în perioada imediat următoare, vor pune la punct o culegere de teste grilă.

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.