Alianța Națională Antisărăcie România 2006 a organizat, la mijlocul acestei săptămîni, în comuna Secuieni, seminarul-dezbatere „Dezvoltarea IMM-urilor în mediul rural – Program special de sprijin 2007”. Acțiunea face parte dintr-un program aplicat simultan în trei comune din județele Bacău, Botoșani și Teleorman, este sprijinită de Agenția Națională pentru IMM-uri și Cooperație (ANIMMC) și de Comisia pentrru Muncă a Senatului României, al cărei președinte este senatorul de Bacău Ioan Aron Popa. La Secuieni, sătenii – țărani, fermieri, intelectuali ai satului și potențiali investitori – s-au întîlnit cu președintele ANAR, George Bogdan, cu deputatul Ionel Palăr, fiu al acestei comune, cu directorul Oficiului Județean de Consultanță Agricolă, Vasile Aichimoaie, cu reprezentantul în teritoriu al ANIMMC, Ovidiu Scutelnicu, și cu reprezentanți ai Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Bacău.
Scopul seminarului-dezbatere de la Secuieni a fost găsirea, împreună cu sătenii și autoritățile locale, a unor soluții pentru stimularea dezvoltării accelerate a întreprinderilor mici și mijlocii în comună, ca alternativă la gradul mare de sărăcie în care se află această localitate, și informarea cetățenilor vizavi de această acțiune, dar și cu facilitățile pe care le au în derularea unor programe de dezvoltare și cu sursele de finanțare pentru ele. „Sîntem o mișcare socială de luptă împotriva sărăciei – a spus George Bogdan – și vrem să apărăm drepturile a celor peste zece milioane de săraci din țara noastră. Am început această acțiune în zonele cele mai afectate de sărăcie, cu gîndul că momentul aderării la Uniunea Europeană este atît de aproape, iar mulți dintre oamenii satelor încă nu au toate informațiile cu privire la posibilitățile care există pentru dezvoltarea lor, a localităților în care trăiesc, a zonelor din care provin”.
Ajutorul vine chiar de la cei săraci
Comuna Secuieni, deși atît de aproape de municipiul Bacău, cu cei circa 3.360 de locuitori ai săi a fost încadrată într-un grad de sărăcie de 65%. Un grad mare, susținut de condițiile economice în care sătenii își duc traiul și de numărul mare al gospodăriilor de subzistență de aici. Potențialul natural al comunei este, însă, mare, iar aplicarea unor programe de dezvoltare economică ar trebui să înceapă prin idedntificarea unui număr de potențiali investitori, din comună sau din afara ei, care cu finanțare europeană și guvernamentălă să dezvolte cîteva nuclee de agricultură performantă, de mică industrie și de agroturism. „Nu trebuie să ne fie rușine de sărăcie – a spus primarul comunei Secuieni, Adriana Ojog. âmi doresc, însă, ca prin acțiuni de acest gen să se trezească și la noi dorința de a întreprinde ceva, să fim și noi la nivelul altor comune, care au alte posibilități materiale”. Organizatorii seminarului le-au propus sătenilor să se ghideze după principiul „ajută-te singur, dar în echipă” și le-au explicat ce posibilități de a întreprinde ceva există la ANIMMC, prin programele structurale care vor fi aplicate din luna ianuarie sau prin cele aplicate deja de guvern prin AJOFM. „Credem că IMM-urile sînt nucleele de dezvoltare în satele sărace – a opinat deputatul Ionel Palăr. Eu m-am născut și am crescut în satul Fundeni din această comună și cunosc oamenii, capabilitatea lor de a întreprinde ceva. Mulți au plecat din comună, satele îmbătrînesc, iar noi trebuie să ne mișcăm acum. E vorba de bani, de finanțare, dar și de dorința de a începe de undeva, ca apoi, pas cu pas, să se facă dezvoltarea. Noi, fii satului, trebuie să le dăm o mînă de ajutor”.
Primele semne de organizare
Și cei cîțiva investitori care au fost prezenți la seminarul de la Secuieni au arătat ce și-ar dori de la autoritățile din comună pentru ca planurile lor, proiectele de investiții să poată prindă viață. Infrastructura, identificarea terenurilor pentru construcții și facilități la înființarea de întreprinderi și ferme au fost primele condiții la care s-au referit. Crescători de animale din tată în fiu, cei din Secuieni, dar și unii dintre investitori, își doresc aici un abator construit după standardele europene, cu ajutor de la comunitatea europeană și de la statul român. Alți săteni ar vrea ajutor pentru gospodăriile de subzistență, din care să înceapă să ofere pe piață produse specifice. Ideile de mici afaceri au început să apară și au fost date și cîteva exemple de reușită în afaceri în mediu rural. Tot din comună, Liviu Ursu a anunțat că fratele său, care are o fabrică de prelucrare a laptelui în județul Suceava, ar fi interesat de o întreprindere similară la Secuieni. Un altul, deși în vîrstă, dar cu ceva animale și cu ceva pămînt, ar fi interesat să-și dezvolte ferma, cu ajutorul tinerilor. „Noi nu oferim bani, finanțare – a spus Vasile Aichimoaie. Noi venim cu informații, cu idei și cu sprijin pentru ca proiectele să prindă viață. De aceea, ne-am și hotărît ca de la 1 noiembrie, la Secuieni să înființăm un oficiu de consultanță agricolă, cu un specialist al nostru în el”. ANAR a cerut, de asemenea, primarului comunei sprijin pentru înfințarea unui birou la care orice sătean cu spirit de întreprinzător să apeleze, să înregistreze cereri în acest sens și unde să ceară lămuriri pentru pașii pe care i-ar avea de făcut. „Ne-am hotărît – a spus George Bogdan – ca în aceste comune să revenim și cu delegații de oameni de afaceri, cărora să le prezentăm locurile, oamenii și oportunitățile de afaceri, pentru a-i determina să investească și în aceste locuri, în care forța de muncă ar fi disponibilă. Ne lovim, deja, de multe greutăți, de refuzul unor oameni realizați economic să ne ajute, dar cred că vom reuși, iar din fiecare localitate vrem să plecăm cu liste de idei de afaceri, venite chiar de la oameni, și cu liste de 20 – 30 de potențiali mici investitori, de întreprinzători”. (Petru DONE)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.