Tot mai mulți copii cu malformații congenitale

Conform statisticilor actuale, dintr-un număr de 200.000 de nou-născuți anual, peste 10.000 au malformații congenitale.
Analizînd cauzele de mortalitate infantilă, două treimi din cazuri sînt generate de malformațiile congenitale, bolile și suferințele din perioada perinatală (naștere) și numai o treime de actul nașterii sau de traumatisme obstetricale. Și în județul Bacău statisticile sînt îngrijorătoare. De la an la an numărul nou-născuților depistați cu o afecțiune congenitală este din ce în ce mai mare. Dar și mai alarmant este faptul că în timp ce numărul nașterilor scade, cel al nou-născuților cu o malformație congenitală sporește. Din cei 7.143 de copii care au venit pe lume în 2004, 146 au fost diagnosticați cu o malformație congenitală. în 2005, din cei 6.878 nou-născuți 158 au fost găsiți cu o boală congenitală. Următorul an, în 2006, numărul cazurilor a urcat la 182 din 6.793 copii născuți. Unii dintre ei au murit imediat după naștere. în 2005, între cei nou-născuți au fost 10 decese ca urmare a unei malformații congenitale, iar în 2006 – 11. Din totalul copiilor cu asemenea problemă, în zona arondată Maternității Bacău au fost 93 în 2004, 137 – 2005 și 142 – 2006. „Dar foarte multe din cazuri sînt și în zona Oneștiului. Aici în mod constant este o incidență mai mare”, declară doctorița Carmen Roșculeț, șefa serviciului Asistența Mamei și Copilului din cadrul Autorității de Sănătate Publică (ASP) Bacău. în zona arondată Spitalului Onești, în 2005 au fost diagnosticați cu o malformație 49 copii din cei 1.626 nou-născuți, în 2006-18 din 1.600 iar în 2006-29 (alte statistici spun de 36) din 1.442. în rest, doar în zona Spitalului Comănești mai sînt 4 din 441, 3 din 416 și, respectiv, 11 din 352. Și situația este îngrijorătoare și dintr-un alt punct de vedere. Din cei aproximativ 1.000 de copii din România diagnosticați cu malformații congenitale cardiace, peste o treime sînt din zona Moldovei. Și aceasta deși populația Moldovei reprezintă aproximativ 22 la sută (4,7 milioane locuitori) din cea a României. Raportat la numărul populației, în Moldova se înregistrează un număr dublu de cazuri la o sută de mii de locuitori. în fiecare an sînt luate în evidența cabinetelor medicale de specialitate 300-400 cazuri noi, care se adaugă la alte 5.000-6.000 vechi. „La fel ca la nivelul întregii țări, și în județul nostru ponderea în totalul cazurilor de malformații congenitale o reprezintă cele cardiace”, mai spune doctorița Carmen Roșculeț.

Nici un studiu privind cauzele

Cauzele apariției acestor afecțiuni sînt multiple și, din nefericire, doar 60-70 la sută dintre ele pot fi remediate. Un rol important în generarea malformațiilor congenitale îl au factorii genetici, dar mai ales cei externi. Atunci cînd sînt cauzate de anomalii genetice, ele reprezintă o moștenire prin materialul genetic al părinților. Aceste anomalii genetice pot fi sau nu transmise de la o generație la alta. Factorii din mediul exterior care determină malformații sînt fizici, biologici și chimici. Este vorba de radiații ionizante și atmosferice (cosmice, solare sau de la poluanți), de microorganisme (virusuri, bacterii) sau paraziți (toxoplasma gondii), substanțe industriale, medicamente sau droguri (narcotice, alcool, tutun). Dintre substanțele chimice industriale, sînt foarte periculoase hidrocarburile aromatice, metalele grele (mercurul, plumbul, arsenicul, seleniul), monooxidul de carbon, derivații halogenați. „Este riscant pentru o femeie gravidă să lucreze cu solvenți, vopseluri sau alte soluții toxice. Etiologia (cauza-n.n.) malformațiilor este, însă, greu de stabilit. Nu avem o analiză a cazurilor, așa cum ar fi ideal. Nu s-a făcut un studiu referitor la mediul de viață al femeii care a dat naștere unui copil cu malformație, starea ei de sănătate, gradul de expunere la factori poluatori în unitatea unde lucrează sau acasă, traumele psihice suferite. Nu în ultimul rînd trebuie văzută prezența virozelor în primul trimestru de sarcină, care și ele pot avea repercusiuni asupra viitorului copil. Pînă nu faci o anchetă asupra fiecărui caz, nu poți să te pronunți cu privire la cauze”, consideră doctorița Roșculeț.

Prea puține gravide se prezintă la medic

Malformațiile congenitale la naștere reprezintă, ca frecvență medie, 5 la sută din totalul nașterilor, acest procent fiind în creștere în cazul mamelor care aduc pe lume copii la vîrste înaintate sau al celor care nu merg la medic niciodată pe durata sarcinii. La sfîrșitul anului 2006, în evidența medicilor de familie din județul Bacău se aflau 2.835 femei însărcinate. Numărul este extrem de mic dacă avem în vedere faptul că anual, în medie, se nasc 6.500-7.500 copii. Și aceasta, deși prin urmărirea evoluției fătului, încă din primul trimestru de sarcină se poate depista dacă viitorul copil va avea o problemă congenitală. Dar medicii susțin că foarte important este ca încă înainte de a fi conceput copilul, cuplul să conștientizeze riscurile de natură genetică, ale transmiterii unor afecțiuni de la părinți sau alte rude la făt. „Rolul sfatului genetic și al testelor genetice este de a informa cuplul despre cauza malformației, evoluția ulterioară, riscul de supraviețuire, precum și posibilitățile de corecție, oferindu-i totodată posibilitatea să prevină nașterea unui copil cu handicap. Din păcate, la noi în județ nu există un astfel de cabinet”, mai spune doctorița Carmen Roșculeț. (Elena ȚINTARU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!