Tradiții din postul Mare și Săptămîna Luminată

Ziua în care creștinii ortodocși sărbătoresc învierea lui Hristos reprezintă și pentru băcăuani momentul de sfîrșit, dar și de început de ciclu calendaristic. Tradiția creștină este cea care pune în evidență că, în intervalul dintre duminica Floriilor și duminica Tomei, prin satele din județ se întîmplă „anul mic”, de 12 zile, ceea ce este reducția simbolică a anului de 12 luni. în același context, se știe că oamenii au sărbătorit din vechime faptul că primăvara reînvie și natura. Revenirea primăverii și sfintele sărbători de Paști reprezintă tot atîtea motive ca lumea să se primenească sufletește și trupește. La țară, dar și la orașe, oamenii postesc, își fac curățenie în case și au grijă ca necazurile de pînă atunci să fie date uitării.

Obiceiuri de dinaintea Paștelui

Unul dintre cele mai vechi obiceiuri de primăvară este cel al „Mătăhăilor”. Spre exemplu, în satul Prăjești, acest obicei avea loc în fiecare an la lăsatul Secului, prilej cu care se organiza și hora satului. Etnografii spun că „specific obiceiului de la Prăjești este că, anual, repertoriul Mătăhăilor se schimbă. Acesta este foarte variat și constă dintr-o serie de parodii ale nunții sau înmormîntării. Sînt prezentate o serie de scene, prin care se satirizează racilele societății burgheze și aparatul ei de represiune. Dar în același timp, sînt și unele scene care evocă vitejia românilor în lupta pentru libertate și independență”. La Florii, toți băcăuani știu că se pune salcie verde la poartă și la ferestrele caselor. Această sărbătoare este anterioară creștinismului și amintește de „Floraliile” care la romani țineau șase zile. în tot acest timp, se organizează petreceri, iar altarele bisericilor, locuințele și străzile sînt împodobite cu flori, iarbă și ramuri înverzite. în săptămîna Patimilor, ultima din cele șapte săptămîni a Postului Mare care precede sărbătoarea Paștelui, la țară se spune că morții revin printre cei vii și tocmai de aceea, în această săptămînă abundă pomenirile pentru morți. Duminica imediat următoare, a Paștelui, este socotită pe bună dreptate cea a victoriei binelui asupra răului, a vieții asupra morții. Joia din săptămîna patimilor, numită în popor Joia Mare, Joia Patimilor, Joia Neagră sau Joimari este încărcată de practici tradiționale. în această zi, morții sînt așteptați în curțile țărănești, unde li se pun mese încărcate, cu colaci și căni cu apă. în jurul meselor se pun scaune pentru odihna morților, iar în sobe este făcut focul pentru ca cei morți să se poată încălzi.

Obiceiuri generate de bucuria învierii lui Iisus Hristos

Paștele, ca cea mai importantă sărbătoare creștină de peste an, aduce în casele oamenilor cozonacul și pasca, ouăle vopsite și jertfa mielului. Cu mult timp în urmă, de Paște fetele legau surăție, devenind prietene pe viață, iar flăcăii se făceau frați de cruce. Sărbătoarea învierii Mîntuitorului este un foarte bun prilej de a reuni familiile care peste an au fost dispersate. Se știe de toată lumea că, după slujbele religioase, membrii familiilor se strîng cu mic, cu mare în jurul meselor pline de bucate, bucurîndu-se de victoria binelui asupra răului și a vieții asupra morții. în satele din centrul Moldovei, pe parcursul celor trei zile de sărbătoare, flăcăii organizează hora satului. Tradiția amintește că, pentru a invita fetele la horă, flăcăii mergeau cu „Vălăretul”. O ceată de feciori îmbrăcați în costume populare, umblau prin sate invitînd fetele la horă și la scînciob. Acest lucru a putut fi văzut ca fiind practicat în satele situate pe văile Tutovei, Pereschivului și Zeletinului. La Răchitoasa umbla prin sat un grup de 10-15 flăcăi, însoțit de o fanfară de 12 persoane. Băieții invitau fetele la horă, neuitînd ca cel din urmă să fie cerute de la părinții lor. Mai precizăm că, ridicarea în mîini a celor mici întîlniți în drumul satului și sărutarea mîinilor la bătrîni, sînt tot atîtea tradiții, acum pe calea uitării. (Florin NISTORESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!