Tradiții pascale

Lumina și bucuria Sărbătorii

• religios și laic în șirul manifestărilor ritualice ale sărbătorii Paștelui

S-au ivit zorii primăverii, iar biciul vîntului a prevestit Sărbătoarea Paștelui, despicînd mugurii codrilor. Toate manifestările ritualice ale acestei sărbători, cuprinse între Duminica Floriilor (a intrării lui Iisus în Ierusalim), nimbul Luminii (al învierii) și Duminica Tomii (a confirmării), semnifică rezidirea spațiului și renașterea timpului nu prin celebrarea morții, ci ca o continuitate purificatoare a vieții. Aceste manifestări au sensuri conturate în credința creștin-ortodoxă, care este de origine apostolică. între ele, asceza și rugăciunea din Postul Mare urmăresc înfrînarea în fața poftelor, a nesațiului pentru cele ce sînt cerute de trup, curățirea biologică, biruința rațiunii în fața iraționalului, purificarea trupească și spirituală, prin divinitate.
Șirul lung de zile ale ascezei și rugăciunilor liturgice începe cu ziua cunoscută în popor sub denumirea de Câșlegi. Unele obiceiuri ritualice, deși nu contravin profund culturii creștine, au și particularități nereligioase. Astfel, pregătirea ritualică a bucatelor de Paști, chiar dacă respectă sacralitatea hranei prin făcutul crucii și al rugăciunilor de mulțumire, are și elemente nesacramentale. Printre practicile ritualice legate de pregătirea bucatelor de Paște, cele mai importante sînt încondeierea ouălor și vopsitul lor, plămăditul și coptul pascăi, sacrificarea mielului pascal… încondeierea și vopsitul ouălor capătă prestigiul de artă, îndeosebi în Nordul Moldovei. Vopsitul este răspîndit pretutindeni, iar în anumite zone există obiceiul de a se îngropa pe haturi ouă roșii, avînd drept țel, ca și dangătul clopotelor, îndepărtarea ploilor aducătoare de grindină. încondeierea își are originea în precreștinism, ca și brodatul, arta miniaturistă și a ceramicii. în arta încondeierii, creatorii populari sînt inspirați de la cîmpul cu flori, de la cerul înstelat, din activitatea păstorilor și agricultorilor etc. Ei realizează, cu forme geometrice sau florale, o lume fitomorfă sau zoomorfă, stilizată și plăcut colorată. Astfel, sînt reprezentate motivele spicului de grîu, ale frunzelor, florilor, cetinei de brad, ferigilor, ghindei, trifoiului, dar și ale păsărilor, peștilor, fluturilor, cerbului, cocoșului… De asemenea, pe ouăle încondeiate este nelipsit simbolul crucii.
Coptul pascăi se săvîrșește în Joia Mare sau în Sîmbăta Paștelui. Pasca se face în formă rotundă – semnificînd scutecele în care a fost înfășat pruncul – sau în formă pătrată – semnificînd mormîntul lui Iisus Hristos.
Sacrificiul ritualic al mielului pascal are ca particularități nereligioase împodobirea coarnelor cu flori de cîmp, stropitul cu vin, dar și băutul lui, ca pe o licoare a bunei dispoziții și dătătoare de putere, datul de miei – ca ofrandă – la preoți și altele.
Băbuțele, moșii, moșnegii, învîrtitele, plăcintele sînt tot simboluri ale primăverii și ale Paștelui creștin, ca și pasca, ouăle roșii, cozonacul, vinul, fructele, smirna, tămîia, prescura (grijanie, anafură, împărtășanie).
Toate bucatele se sfințesc și numai după aceea se servesc în prima duminică de după Paștele creștin, adică de „Paștele Blajinilor” sau „Paștele Mic” – așa cum i se spune în popor, sărbătorii. Această zi este dedicată celor stinși din viață și descinde dintr-un pios cult al morților.
După Florii am intrat în Săptămîna Patimilor. După Jertfa cea Mare de pe Sfînta Cruce, vom întîmpina Lumina și bucuria trecerii de la moarte, la viață! (Aurel V. ZGHERAN)eastă zi este dedicată celor stinși din viață și descinde dintr-un pios cult al morților.
După Fl

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!