Treaba românească

Eduard ADAM

Inundațiile catastrofale din această vară i-a obligat pe noii guvernanți să scoată de la pușculița statului sume enorme pentru reconstrucția infrastructurii. Numai pentru județul Bacău, de exemplu, s-au alocat aproape 225 de miliarde de lei. Două treimi, de la bugetul de stat, restul, din fondul de mediu. Culmea, deși sumele investite sînt de 40 de ori mai mari decît cele alocate în 2004, banii nu au ajuns decît pentru a reface ceea ce s-a stricat. Chiar specialiștii de la Ape admit că, dacă ploile reîncep, există riscul să retrăim coșmarul din vară. Adică să avem din nou inundații, urmate de pierderi materiale însemnate, dar și de morți și răniți din rîndul oamenilor. O situație care ar face ca tot ce s-a întreprins pînă în acest moment să fie zadarnic. Și-atunci mă-ntreb și eu, cum, probabil, se întreabă multă lume, de ce nu s-au dat bani mai mulți? Peste tot s-a spus că astea au fost fondurile. Caz în care se naște o nouă întrebare: de ce nu s-au luat bani din alte părți pentru ca amenajarea cursurilor de apă să fie dusă la bun sfîrșit?

Răspunsul la această întrebare nu-l știm. Cunoaștem însă ce eforturi financiare s-au făcut pentru ajutorarea sinistraților. Cît amar de bani li s-a dat pentru a-și reconstrui locuințele măturate de viituri. La fel de bine știm și că, în ciuda eforturilor, acțiunea a fost un eșec. S-a făcut o licitație unică la București, tot de la centru s-au trimis și materialele în teritoriu, dar lucrurile n-au ieșit cum s-a sperat. Sînt sute de case începute, care nu vor putea fi terminate pînă la prima ninsoare. Nimeni nu poate garanta dacă, după o iarnă, acele imobile făcute pe jumătate vor mai fi bune de ceva. Sînt în continuare sute de persoane care se plîng că materialele primite sînt puține, deși în informările prezentate de autorități lucrurile par roz. Sînt zeci de nevoiași care n-au mai așteptam autorizații sau alte cele și și-au încropit niște maghernițe, la fel de „sigure” ca și cele avute înainte, chiar în buza cursurilor de apă. Tot ce se face în jur îți confirmă că s-au cheltuit bani aiurea. Că mulți nu vor avea case trainice, că banii s-au dus, iar că la primăvară, dacă reîncep ploile, riscăm să ajungem din nou sub ape. Și este foarte probabil să se repete istoria, atîta vreme cît cei de la Ape spun că nu s-au construit sisteme moderne de îndiguire, că nu s-au amenajat nicăieri stavile care să ne confere siguranță.

Un coleg de-al meu spunea deunăzi că nicăieri în Europa, acolo unde au fost inundații, guvernele nu au refăcut casele oamenilor. S-au apucat să ridice diguri sănătoase, ca să nu se mai înregistreze alte pagube pe viitor. Au întins, probabil, o mînă de ajutor și oamenilor, dar după ce s-au finalizat proiectele cu adevărat prioritare. La noi, n-a fost așa. S-au apucat stimabilii politicieni să refacă digurile. Deși știau că n-au bani suficienți să le termine, sub presiunea maselor, au promis și case. S-au gîndit apoi că nu pot lăsa de izbeliște nici drumurile și podurile sfărîmate de potop, așa că s-au apucat și de acestea. Au început să lucreze cam peste tot. Acum, însă, n-au bani să ducă la bun sfîrșit măcar una dintre lucrări. Și după atîta efort uman și cheltuieli imense riscăm să ne alegem cu nimic. Ba mai mult, să retrăim coșmarul de acum cîteva luni, cînd aveam impresia că tot răul din lumea asta s-a abătut pe capul românilor. Helvetica-R l meu spunea deunăzi că nicăieri în Europa, acolo unde au fost inundații, guvernele nu au refăcut casele oame

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!