Răzvan BIBIRE
Curtea de la Strasbourg a fost sesizată de patru săteni din comuna Gura Văii, la 15 mai 2001. Ei au invocat încălcarea de către autoritățile române a articolului 3 (interzicerea torturii, a pedepselor și tratamentelor inumane sau degradante) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului sub aspect procedural, considerînd că ancheta efectuată de autoritățile române în cazul lor nu a fost una efectivă. Traian Macovei, Istocle Macovei, Ion Macovei și Maria Grigoraș au reclamat la CEDO faptul că autoritățile judiciare române nu au efectuat o anchetă corectă în dosarul lor.
Dus-întors, în justiția românească
Inițial, Traian Macovei și sora sa, Maria Grigoraș (născuți în 1938, respectiv 1935), au depus o plîngere la Parchetul de pe lîngă Judecătoria Onești, pentru vătămare corporală gravă, împotriva a patru persoane. Considerînd că e vorba de o tentativă de omor, Parchetul de la Onești și-a declinat competența în favoarea Parchetului de pe lîngă Tribunalul Bacău, care a retrimis, însă, dosarul la Onești. Parchetul de la Onești a decis să nu cerceteze agresorii pentru vătămare corporală, ci pentru „lovire sau alte violențe”. Părțile vătămate contestă acest lucru la Parchetul de pe lîngă Tribunalul Bacău, care trimite dosarul din nou la Judecătoria Onești, unde se decide încetarea procesului penal pentru că partea vătămată a lipsit de la două termene consecutive. Tribunalul Bacău admite recursul reclamanților și retrimite cauza la Judecătoria Onești, care trimite, iar, dosarul la Parchetul de pe lîngă Tribunalul Bacău, considerînd că faptele se înscriu la „tentativă de omor”. Acesta trimite înapoi dosarul, la Judecătoria Onești, cu agresorii încadrați la „lovire și alte violențe”, iar instanța dispune, din nou, încetarea procesului pe motiv că, pentru această încadrare, era necesară plîngerea prealabilă a victimei, care nu fusese formulată. Acest ping-pong a durat trei ani.
Lovit cu securea în cap
Incidentul la care face referire plîngerea s-a petrecut pe 15 septembrie 1998. Traian Macovei spune că a fost lovit în cap cu o secure. într-un alt incident, a fost lovit din nou în cap și aruncat într-o lizieră de salcîmi, unde a zăcut 24 de ore, pînă să fie găsit. „Am cheltuit o mulțime de bani cu judecata. în unele zile nu aveam bani de pîne să dau la copii. Acum, îmi opresc din pensie pentru că am de plătit cheltuieli de judecată de 47 de milioane de lei”, povestește bătrînul. El spune că nu face decît să-și ceară drepturile sale asupra pămîntului moștenit de la părinți. „Cînd am văzut că în țară nu mi se face dreptate, am decis să mă adresez Curții Europene de la Strasbourg”, zice Traian Macovei. După șase ani de la sesizarea formulată de el, CEDO i-a dat dreptate.
CEDO: „Autoritățile au refuzat să cerceteze făptuitorii”
„Curtea de la Strassbourg a constatat că prin refuzul constant de a cerceta făptuitorii sub aspectul săvîrșirii infracțiunii de tentativă de omor și prin faptul că au impus reclamanților să depună o nouă plîngere, pentru infracțiunea de loviri sau alte violențe, autoritățile interne au îndemnat reclamanții să renunțe la plîngerea lor inițială sau să o modifice”, se precizează într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE). „Instanța de la Strasbourg a apreciat ca uimitor faptul că, deși violențele a căror victimă a fost Traian Macovei au dus la pierderea unui dinte și la deteriorarea altuia, ceea ce constituie, conform unei jurisprudențe majoritare, sluțire, iar reclamanții au depus plîngere pentru aceasta, Parchetul nu a analizat acest aspect”. Curtea Europeană i-a acordat lui Traian Macovei 3.000 de euro, cu titlul de prejudiciu moral, precum și 100 de euro, cheltuieli de judecată.
CASETA
„Este tragic”
Decanul Baroului Bacău, Alexandru Lungu, crede că acest caz
demonstrează faptul că în justiția din România mai sînt multe de
făcut. „Sînt foarte multe cazuri de acest gen și am văzut oameni care au murit cu dreptatea în mînă, iar acest caz exprimă dezinteresul total față de plîngerea omului. Nu mai tîrziu de acum cîteva săptămîni, la examenul de admitere în magistratură au reușit numai doi din 300 de candidați. Asta spune multe vizavi de pregătirea juriștilor din România. Și este tragic”, spune Alexandru Lungu. El e de părere că principalul motiv al acestui gen de probleme îl reprezintă numărul prea mic de procurori.țile judiciare române nu au efectuat o anchetă corectă în
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.