Un izlaz din comuna Berești-Tazlău, măr al discordiei între locuitori

• împroprietăriri cu semne de întrebare au dus la dispariția izlazului

De mai mulți ani, un grup format din 18 locuitori ai satului Românești, comuna Berești-Tazlău, se bat personal sau prin intermediul petițiilor la ușile autorităților locale, dar și județene. Aceștia revendică un drept de care, în opinia lor, au fost privați. Este vorba de izlazul din satul Românești, în suprafață de 25 de hectare, căruia, după 1990, primăria din comună i-a modificat destinația, folosindu-l ca teren pentru împroprietărirea anumitor persoane.

Deși nu se regăsește în documente, izlazul a existat

„Respectiva suprafață de 25 de hectare a aparținut boierului Tescanu, care în anul 1916 a cedat-o oamenilor săraci din comună pentru a fi folosită ca pășune. Această destinație a avut-o pînă la cooperativizarea din 1962, după care, o parte din teren a fost arată, restul rămînînd pentru zootehnie. Din 1990, foștii primari s-au folosit după bunul lor plac de Legea 18, au efectuat cu acest pămînt împroprietărirea unor persoane pe bază de aranjamente. Astfel am rămas fără izlaz, iar vitele noastre, neavînd unde pășuna, mor de foame”, ne-a declarat Ion V.Doru, unul dintre petiționari. Cei nemulțumiți de dispariția izlazului au început acea muncă de Sisif care este calea demersurilor la autorități, ce pînă în prezent nu le-au oferit un răspuns concret. Interesantă în acest sens este adresa nr. 301352/2.10.2002 trimisă la Primăria comunei Berești-Tazlău de către Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și semnată de prefectul Radu Cătălin Mardare, în calitate de președinte. În aceasta se menționează: „Vă atenționăm să dispuneți măsuri menite să ducă la reîntregirea patrimoniului privat al comunei și redarea suprafețelor ocupate folosinței obstești”.

Primarul Vasile Neica, care în momentul efectuării împroprietăririi nu se afla în conducerea instituției, a încercat să ne explice cum stau lucrurile: „Din verificările făcute pe teren, cît și din evidențele noastre, rezultă că unele persoane au solicitat constituirea drepturilor de proprietate asupra terenului conform Legii 18/1991, au fost înscrise la anexa nr.2b, validarea fiind făcută de către Comisia Județeană, încă din perioada anilor 1991-1992, cu suprafețe de pînă la 0,5 hectare. Dintre aceste persoane, peste jumătate dețin dreptul de proprietate pe suprafețele solicitate, iar celelalte dețin adeverințe de comunicare și susțin că au fost puse în posesie cu terenurile în cauză. Atunci, reconstituirea s-a făcut în multe cazuri pe baza probei cu martori, ceea ce a condus și la unele șarlatanii. În arhiva primăriei nu s-a găsit nici un document din care să reiasă că acea tarla ar fi fost pășune comunală. Personal, știu că terenul era al primăriei, iar acolo se duceau la păscut taurii acesteia ce erau crescuți pentru acțiunile de montă din comună. Tot aici, pe lîngă tauri mai pășteau și vacile sătenilor”, a spus primarul Neica.

Primarul are o soluție de rezolvare

A existat însă și o timidă variantă de clarificare a situației. Comisia comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului a invitat la sediul primăriei pe majoritatea celor ce ocupă respectiva suprafață. Discuțiile purtate nu au reușit să-i determine pe aceștia să renunțe la ceea ce ei consideră că le-a fost atribuit prin lege. „De fapt, sînt două tabere. Unii doresc izlazul, iar ceilalți nu vor să cedeze pămîntul primit, manifestîndu-se chiar violent în acest context. Pentru soluționarea litigiului vom încerca, cu acordul cetățenilor care dețin titlul de proprietate în acea zonă, ca respectivii să fie grupați toți împreună. Astfel, este posibil să apară o suprafață liberă de 4 sau 5 hectare ce ar putea fi constituită ca izlaz comunal. După strîngerea recoltei cred că este posibilă demararea acestei acțiuni”, a precizat Vasile Neica. Cu sau fără documente în arhivă, cert e că izlazul a existat. La fel de cert este că punerile în posesie în acea zonă ridică numeroase semne de întrebare. Mai puțin cert e dacă, după comasarea suprafețelor, primăria și comisia comunală vor reuși, precum iluzionistul de la circ, să scoată din jobenul magic cele cîteva hectare de izlaz, practic un teren absolut necesar comunității locale. (Mihai VIERIU)