Un oraș în cădere liberă

Cimitirul viu

• orașul Buhuși continuă să decadă, la cinci ani după încercarea de a fi declarat zonă defavorizată n un sfert dintre locuitori au plecat la muncă în străinătate n 200 paturi de spital pentru 40.000 de oameni n liceul are vice-campioni naționali, dar nu și o sală de sport n 150 de locuințe nu primesc căldură din rațiuni economice sau tehnice, deși sînt încă branșate la sistemul public n Poliția se plînge de lipsa efectivelor n societatea Stofe SA, în 1989 printre primii producători de postav din Balcani, mai are azi doar 400 de salariați

La 15 de la prăbușirea comunismului, în plină eră a computerelor, o localitate băcăuană se zbate la limita sărăciei, într-o continuă agonie economică. Din Buhuși, oraș cîndva puternic prin fabrica de postav ori comunitatea evreiască, a rămas astăzi un sinistru hibrid între sat și oraș, amestec de case mizere și blocuri asemenea căminelor de nefamiliști.

Atenție! Zonă cu emigrare masiva!

în disperare de cauză, numeroase persoane din Buhuși au ales să-și caute norocul muncind în altă parte. Foști angajați de la Stofe SA ori tineri lipsiți de orice perspectivă după bacalaureat, oamenii și-au părăsit în masă orașul pentru un loc de muncă la Bacău sau, cel mai adesea, peste hotare. „în 2000 autoritățile au întocmit un dosar prin care se solicita declararea zonei ca defavorizată, cu toate facilitățile aferente. Cererea a fost însă respinsă, din cauza șomajului local ce nu se încadra în parametrii ceruți de lege”, a explicat primarul Ionel Turcea. De fapt, cifra șomajului de numai 6 la sută este artificială, în condițiile în care 25 la sută din cei 20.000 de locuitori sînt plecați în Occident, unde se cîștigă cu siguranță mai bine. Sistematic, ei se întorc acasă pentru a-și rezolva diverse treburi sau pentru a investi în bunuri imobiliare. O arată, clar, invazia caselor de schimb valutar de pe strada principală ori persoanele care dețin în oraș pînă la opt apartamente. Opțiunea acestor oameni e, de altfel, firească. Potrivit afirmațiilor edilului, veniturile proprii ale consiliului local nu depășesc anual 15 miliarde de lei. Pe de altă parte, în Buhuși există doar cinci agenți economici mari, dintre care SC Stofe SA a rămas cu 400 de angajați față de 9500 la nivelul anului 1990. Multe persoane au ieșit la pensie pe caz de boală, altele trăiesc din ajutoare sociale primite cînd și cînd.

Locuințe tip frigider

Prăbușirea nivelului de trai în mica localitate va lipsi și iarna aceasta de căldură o mare parte a populației. „La ora actuală sistemul public mai furnizează agentul termic către 400 din cele 3000 apartamente; 60 la sută din rest și-au asigurat surse proprii de încălzire, pe cînd ceilalți se descurcă cine știe cum. Și totuși, datoriile oamenilor la noi sînt încă de circa 2 miliarde lei”, ne-a declarat Alexandru Maxim, șef al Direcției de Gospodărie Comunală (DGC). Din păcate, furnizorul de căldură nu mai face față, mai nou, nici măcar celor încă branșați: „în zona Tineretului, centrala rămîne închisă din cauza problemelor la nivelul instalațiilor interioare, de care nu sîntem răspunzători, fapt ce afectează 85 de locuințe, iar în cartierul Nicolae Bălcescu nu mai putem da drumul căldurii din rațiuni economice, fiind afectați 64 de beneficiari” a adăugat reprezentantul DGC.

Criză de polițiști

într-o zonă relativ bogată în infracțiuni precum Buhuși, poliția acuză o lipsă cronică de personal. „Apreciem o lipsă a efectivului de circa 35 la sută”, a comentat sub-comisarul Ioan Chiriloiu. După spusele sale, principalele probleme ale poliției locale sînt furturile de păsări și alte animale în zonele limitrofe, spargerile de locuințe ori sedii de firme sau violența de stradă. Aceasta din urmă pare a fi «hobby»-ul tinerilor și se manifestă mai ales în preajma barurilor, presărate din belșug în centrul orașului.

Sănătatea și învățămîntul, puncte forte în Buhuși

Ceva mai bine au evoluat, în ultimii ani, spitalul orășenesc ori unicul liceu al localității, devenit recent colegiu tehnic.
Comparativ cu rezultatele unei anchete sociologice realizate în anul 2000 de Universitatea «Al. I. Cuza» din Iași, spitalul orașului a intrat într-o oarecare evoluție. Dacă în urmă cu cinci ani aparatura acestei instituții era veche de peste două decenii în proporție de 90 la sută, lucrurile s-au mai schimbat la început de 2005: „în ultimele luni, am reușit înființarea unei secții de boli cronice și uneia de reumatologie. De asemenea, am achiziționat un dispozitiv de electro-foreză, dar și un electrocardiograf, precum și mai multe calculatoare cu legătură non-stop la internet. Pe lîngă asta, spitalul nu are nici un fel de datorii”, a declarat directoarea Elena Mazilu. Cu toate astea, medicii trebuie să facă față unui număr de 40000 potențiali pacienți cu 207 paturi, cam cu 12 la sută mai puține decît în 2000.
Dar ce boli îi aduc pe buhușeni la spital? „Pe primul loc la noi rămîn afecțiunile cardiace, urmate de cele respiratorii, dobîndite adeseori după ani de muncă la fabrica de postav, și digestive, apărute-n mod clar pe fondul alimentației cu bani puțini” a mai spus Elena Mazilu.
Și colegiul tehnic «Ion Borcea» prezintă rezonabil în raport cu zona în care-și desfășoară activitatea. „Concurența la admiterea din 2004 a crescut la aproape trei candidați pe loc față de numai doi în 1999. Cei 1200 de elevi pe care-i avem acum beneficiază de mobilier nou în proporție de 50 la sută, de încălzire corespunzătoare cu centrală proprie, precum și de laboratoare de ultimă oră la informatică, chimie și fizică”, ne-a spus directorul Ion Fercu. Din păcate, liceul, deținător al unui titlu de vice-campion național la fotbal feminin, nu are totuși o sală de sport, el apelînd săptămîna trecută la o licitare simbolică a planetei Marte pentru a aduna fondurile necesare ridicării unei săli.

Din SC Stofe SA a mai rămas doar umbra gloriei de altădată

Cîndva, fabrica de postav din Buhuși se afla între primii producători de profil din nord-estul Europei. în 1990, unitatea avea peste 9000 de angajați, «hrănind», practic, orașul. De-atunci însă, lucrurile s-au depreciat în continuu: ancheta sociologică din 2000 indica 1800 de salariați, din care au luat drumul șomajului, pînă astăzi, mai mult de două treimi. (Alin LEANCĂ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!