Un vechi conac boieresc din Bacău este scos la vînzare

Vasile Alecsandri venea adesea aici. Fiica sa, Elena, căsătorită cu Henri Bogdan, avea moșia în imediata apropiere. Scriitorul Costachi Negri își făcea, și el, drum prin zonă, ori de cîte ori dorea să-l vadă pe Neculai Donici, proprietarul moșiei la Rădeana. Nici membrii marcanți ai familiei Sturdza, care stăpîneau acareturi vrednice de cinstire în zona Adjud, nu se dădeau deoparte cînd boierul Donici le făcea cîte o invitație. Din lista celor care au poposit în conacul de la Gîrbovana, cunoscut mai nou ca cel de la Negoiești, mai pot fi amintiți și cei din familia boierilor Catargi sau Petru P. Carp. Și mulți alții.
Vremurile cînd boierii puneau țara la cale, zăbovind unul la moșia altuia, fumînd din pipă și luînd modele europene, s-au dus. înfierați de comuniști ca „moșieri” și „trădători”, boierilor le-au fost distruse sau furate toate bunurile, iar casele, cîte au rezistat nebuniei bolșevice, au rămas în paragină ori, în cel mai fericit caz, transformate în sedii de CAP.

Un boier generos, dar fără copii

Undeva, între filele tumultoase ale întunecatului veac XX, se ascunde și istoria conacului boieresc din satul Negoiești. începuturile acestuia se pierd în prima parte a veacului al XIX-lea. Nu mai există documente certe. Dar așa ne încuviințează Vasile Pavel, administratorul fostei moșii boierești. „Scriitorul Radu Rosetti pomenește de Neculai Donici, boierul de la Gîrbova, și de conacul pe care l-a ridicat aici, înainte de casa lui Rosetti de la Căiuți. Cum aceasta din urmă a fost construit între 1857-1858, cred că cel de la Gîrbovana este mult mai vechi”, ne-a explicat profesorul Vasile Pavel.
Cum a ajuns casa lui Neculai Donici în posesia Elenei Negri, cea care îl deține în momentul de față, este o poveste lungă și plină de aventuri, așa cum numai boierii moldoveni puteau avea. „Elena Negri este fiica Cristinei Carp, nimeni alta decît fata lui Nicolae Cerchez, cel care a cumpărat moșia de la Neculai Donici. Ce se întîmplase? Cum de a vîndul boierul moșia? Ajuns flăcău bătrîn, pentru că nu-i dăduse Cel de Sus nici femeie, nici copii, Neculai Donici a avut, spre sfîrșitul vieții o fetiță, se pare, dintr-o relație cu o slujnică. Vestea l-a adus în culmea fericirii. Nu s-a putut spune același lucru și despre nepoți lui. Cînd au fost înștiințați de decizia bătrînului că ar dori să lase avere fetei, aceștia l-au dat în judecată pe motiv că nu este în totalitatea facultăților mentale. Bătrînul s-a dus la tribunal și a dovedit că este sănătos, după care a vîndut moșia Gîrbovana lui Nicolae Cerchez, contra sumei de 80.000 lei de aur. Iar cu banii primiți a înzestrat-o pe fetiță cu cele necesare pentru un trai normal. Cît privește moșia de la Rădeana, a donat-o Academiei Române”, ne-a informat profesorul Pavel.

Din conac boieresc, sediu de CAP

Nici pentru noul proprietar n-a fost prea ușor. „Nicu Cerchez, de profesie inginer hotarnic, avea trei fiice. Conacul l-a dăruit drept zestre Cristinei, fata cea mai mică, căsătorită cu Grigorie Carp, fiul ministrului și junimistului P.P. Carp”, a mai spus Vasile Pavel. Profesorul Pavel cunoaște bine trecutul acestei zone de pe Valea Trotușului și datorită faptului că tatăl său a fost administratorul domeniului boieresc de la Gîrbovana pînă în anul 1949, cînd a fost confiscat de comuniști. El ne-a mai povestit și faptul că ” în 1940, conacul a suferit avarii grave din cauza cutremurului ce afectase serios și biserica de la Rădeana. A fost refăcut de un meșter italian, Delmonte, stabilit la Tîrgu Ocna, care a respectat întru totul modelul inițial”.
Pe cît de bogată a fost istoria conacului pînă la venirea comuniștilor, pe atît de searbădă a fost după instaurarea lor la putere. „în 1949 a fost confiscat de comuniști și schimbat într-o fermă gostat. După o vreme a devenit sediul CAP-ului din sat și a rămas așa pînă la Revoluție. în anul 2001, conacul a fost retrocedat Elenei Negri, fiica Cristinei Carp”, a mai spus profesorul Vasile.
Cu o suprafață interioară de 450 metri pătrați, și aflat într-o stare foarte bună, conacul de la Negoieși este scos la vînzare. Proprietarul este dispus să-l vîndă cu toate acareturile. „Pentru întreținerea lui este nevoie de bani mulți. Așa că Elena Negri și fiul acesteia, Costachi Negri, vor să-l vîndă, alături de 4 hectare de teren intravilan și alte dependințe însumînd 7,1 hectare”, ne-a mai înștiințat profesorul Vasile. Prețul…250.000 de euro. Un fleac, ar spune unii! Un vis, ar comenta alții. Una peste alta, un lucru e cert: boierii își vînd proprietățile. (Constantin GHERASIM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!