Unii au parte fără carte

învățămîntul se duce de rîpă

Există dascăli de la unele licee din județ care susțin că au, la clasele de a IX-a, elevi cărora le lipsesc cunoștiințe pe care ar fi trebuit să le însușească încă de la sfîrșitul clasei a V-a. Sînt profesori de matematică care merg pînă la a afirma că tinerilor învățăcei le sînt străine noțiuni mult mai simple, cum ar fi cea de „verticală”, și chiar tabla înmulțirii. Elevii cu probleme au susținut, totuși, la sfîrșitul învățămîntului gimnazial, testările naționale, examene pe care le-au promovat, ajungînd în rîndul liceenilor. Profesorii lor actuali spun că le-au depistat lacune în cunoștiințe la început de an, cînd le-au dat, și ei, o testare, pentru a ști cu cine pleacă la drum. La unele licee, rezultatele au fost dezastruoase, media notelor pe clasă fiind în jur de 4,00. Profesorii de liceu susțin că nu înțeleg ce-i determină pe elevi să le spună că pot să le pună cîte note mici vor, că ei oricum nu înțeleg matematica. învățăceii arată însă cu degetul spre dascălii lor de pînă în clasa a VIII-a, despre care își amintesc că se schimbau la catedră de la un an la altul, iar în timpul orelor de curs se ocupau doar de cei mai buni elevi din clasă. Iar pentru a promova la testările naționale, copiii s-au bazat pe fițuici sau pe îndrumările supreveghetorilor, nu pe cunoștiințele acumulate la gimnaziu. Psihologii cred că situația lipsei de cunoștiințe nu trebuie generalizată la toți bobocii din licee și că aceștia au alte abilități, dovedite la activitățile extrașcolare, care nu se soldează, însă, cu note în catalog.

în aceste condiții, pînă la marginea prăpastiei mai e un singur pas. Cel puțin așa susține profesorul Ioan Ursu, de la Colegiul Tehnic „N. V Karpen”. „Ceea ce mi-a fost dat să văd anul acesta la liceu a depășit cele mai negre gînduri ale mele. Elevi de clasa a IX-a, care au pretenția că au promovat un examen la final de gimnaziu, nu știu nici tabla înmulțirii. Pur și simplu, acum sînt în postura de a lucra cu ei la înmulțiri și împărțiri, care, în mod normal, se fac în clasa a V-a. în primele ore am ascultat o elevă, care nu a știut nimic și intenționam să-i pun o notă mică. La un moment dat, însă, aceasta mi-a spus că pot să-i pun cîte note slabe doresc, pentru că ea oricum nu înțelege nimic. Acesta a fost primul semnal, cel care m-a determinat să văd cum stau lucrurile cu adevărat. Din păcate, ceea ce am descoperit echivalează, zic eu, cu un mic dezastru. Copiii aceștia nu sînt, însă, vinovați cu nimic, de aceea am decis ca, la sfîrșit de săptămînă, să-i chem la biserica Sf. Ion, unde am găsit înțelegere și un spațiu disponibil, pentru a lucra suplimentar cu ei. Cît despre testările naționale, elevii mi-au destăinuit că de bază au fost fițuicile sau sfaturile date chiar de către supraveghetori”, ne-a declarat profesorul Ursu.
Un caz singular, ne-am spus la început. Aveam, însă, să descoperim că ne înșelăm, o confirmare în acest sens venind de la Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron”. „Din păcate, cam acesta este adevărul. Noi obișnuim ca, la începutul fiecărui an școlar, să dăm niște teste de verificare elevilor de clasa a IX-a, tocmai pentru a vedea pe ce ne bazăm. La unele clase, media nu a depășit nota 4,00, în timp ce unii elevi nu au știut nici măcar ce este aceea o verticală”, ne-a măsrturisit profesoara Adriana Costandache, directorul Colegiului Tehnic „Dumitru Mangeron”.

Ai brînză, ai parte!

Spusele profesorilor au fost confirmate de mărturisirile elevilor de clasa a IX-a, care acum se ăd nevoiți să o ia cu învățătura de la zero. „Am absolvit Școala «Ion Creangă» și, pe parcursul celor patru ani de
gimnaziu, am avut trei profesori. în școală am avut media 6,00 la
matematică, iar la Capacitate am luat 5,50. Mi-aș dori să înțeleg
matematica, dar nu o înțeleg. E grea. Profesorul de la clasă lucra
doar cu cei mai buni, iar cînd mă scotea la tablă țipa și nu avea
răbdare cu mine. Nu am făcut meditații decît foarte puțin și, atunci cînd am făcut, profesoara îmi scria pe caiet, iar eu nu înțelegeam nimic”, povestește o fostă elevă a Școlii „Ion Creangă” din Bacău.
O alta, din mediul rural, este pe aceeași lungime de undă cu colega ei de la oraș. „Sînt absolventă a Școlii generale din comuna Roșiori și am făcut matematica cu Maria. în clasele V-VIII am avut mediile 6 și 7 la matematică, iar la examen am luat 6,00. Venea învățătoarea, ne
dădea de scris și ea se ducea și stătea cu învățătorul în cancelarie.
Pe urmă, venea și ne întreba dacă am scris și vorbea cu o fată care îi
aducea brînză. Unii profesori făceau diferențe între copii. Dacă
vedeau că un copil este mai deștept, îl scoteau numai pe acel copil,
iar dacă scoteau unul care nu știa, îl treceau imediat în bancă. La
Capacitate ne-au ajutat doi supraveghetori”, își amintește actuala elevă de liceu.

„Să nu generalizăm”

Profesor de matematică de formație, inspectorul general Ovidiu Cojocaru a admis că astfel de cazuri pot exista, dar a susținut că sînt cazuri izolate. „Nu cred că se poate generaliza, din acest punct de vedere. Orice om poate avea o reținere cînd este întrebat cît fac 8 x 7, dar a spune că niște elevi de clasa a IX-a nu știu tabla înmulțirii mi se pare ciudat. Că mai pot exista excepții, sînt de acord, dar asta nu înseamnă că trebuie să generalizăm”, ne-a declarat inspectorul general Ovidiu Cojocaru. La rîndul său, Anca Stamatache, psiholog la același Colegiu Tehnic „N. V. Karpen”, nu a ezitat să ia apărarea elevilor. „Nu vreau să spun că ceea ce susține domnul Ursu nu este adevărat, dar cert e faptul că elevii noștri pot face lucruri extrem de bune, cel puțin în plan extrașcolar, dacă știi cum să comunici cu ei și să-i pui în valoare. Oricum, cred că ar fi o greșeală să generalizăm cele susținute de domnul Ursu”, a opinat profesoara Anca Stamatache. (Eduard CUCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!