Varietăți critice

Observări și reflexii

Constantin CĂLIN

„Ai văzut «înjurătura»?” Adesea, dintr-un articol (discurs, declarație publică) se reține doar gestul polemic. Laudele au căutare mult mai redusă, iar uneori trec, pur și simplu, neobservate.

„- Ce vă lipsește ca să fiți politician?
– âmi lipsesc mai multe.
– De pildă?
– Intențiile ascunse…”

Există „porcării” cu mai mulți autori: unul (una, după caz) pune la contribuție ura, altul puterea, altul perfidia, altul lașitatea, altul (sau alții) slugărnicia.

Ne obișnuim cu cîte un nume din ziare, de la radio sau televiziune și credem că înseamnă ceva. De cele mai multe ori, nu înseamnă nimic, dacă purtătorul lui e politician, ministru, primar, vedetă etc.

Poveștile noastre personale merită să fie cunoscute și de ceilalți, cu condiția de a le da un contur moral cît mai ferm. Altfel spus, dacă reușim să le facem exemplare.

Te pot chinui o viață lucruri pe care nu trebuia să le auzi, dar le-ai auzit, sau nu trebuia să le vezi, și le-ai văzut.

Dumnezeu este peste tot: asta nu înseamnă că trebuie căutat și în gunoaiele lumii.

A trăi fără procese morale nu înseamnă a trăi, ci a vegeta.

„Cine nu bate un prost, își încarcă sufletul cu un păcat”, spune majurul Prișibeev, din schița omonimă a lui Cehov. Uneori, în zilele mele „reacționare”, parcă-mi vine să-i dau dreptate.

Crede că are întotdeauna dreptate: s-a supărat de-a binelea, cînd i-am spus că s-a supărat fără motiv.

Vîrsta impune reconsiderări dintre cele mai curioase: bărbați lîngă ale căror opinii nu mai încăpeau altele odinioară, „ajung la vorba femeii”.

Profesorii dau învățătură, nu dau talent.

Fă cît poți, niciodată însă mai puțin decît maximum-ul posibilităților tale.

Constatare repetată: pe un cuvînt greșit se poate construi o întreagă teorie.

Viața intelectuală românească nu se reduce la activitatea celor patru-cinci inși pe care îi tot arată televiziunile.

Nu-mi place și nu mă pot entuziasma la comandă. De aci numeroase reticențe și tot pe atîtea ratări.

Imediat ce nu-l mai scarpini, măgarul îți arată copita.

Temă pentru zece articole: prostia ca sursă de conflicte.

Un hoit în grădina cu trandafiri alterează mirosul acestora.

Făceam elogiul omului cu „orizont larg”. întrebat ce e acesta, am răspuns că e omul care nu se cramponează de incidente.

Degeaba toată știința literară, dacă nu-i plăcerea.

între politețe și servilism e o diferență ca între deal și vale.

Mi se pare mult mai important să te gîndești la Dumnezeu în fericire, decît în tristețe. Ori de cîte ori am fost bucuros, m-am străduit să nu-L uit.

Orice petrecere e un prilej de derută: deruta ispitei, deruta excesului, deruta „ruperii filmului”.

Pe „Carpați”, un elev povestește altor doi o bătaie. După fiecare propoziție adaugă: „Bîng-bîng!”, „Buf-bam!”, imitînd sonorul unor filme văzute la televizor. Ascultătorii îi gustă onomatopeile. Nu-i exclus ca ele să devină caracteristica intelectuală a unei generații: generația „bîng-bîng!”

„Analiști de bloc”. âi aud făcînd cronica politică pe alee, la întoarcerea de la piață. Pe cea economică o simt în sacoșe.

Ceartă între măturătoare, pe stradă:
„- Javră!
– Luat-te-ar morga!”
Incomprehensibilă pentru mine, cruzimea amărîților mă umple de oroare.

Umor pe patru roți: „Bacău-Cucova și retur / Cu noi în Europa!” 虺™0gë+ţ–>3!hţ–Çănî Helvetica-R fiți politician?
– âmi lipsesc mai multe.
– De pildă?
– Intențiile ascunse…”

Există „porcăr

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!