Vederi din Bacău

Administrator

Complexul „Ion Borcea”, clădirea ruptă din almanahurile SF ale anilor ’70

O clădire hiper-modernă e cea a Muzeului de Științele Naturii „Ion Borcea”. Se află în Parcul Cancicov, ascunsă după gardul care altădată proteja stadionul. E chiar îndrăzneață arhitectural construcția, ea îmi amintește de desenele din almanahuri SF ce imaginau edificii futuriste prin anii ’70. Doar sediile unor instituții europene sînt la fel de temerare. Unele dintre pasajele ce leagă corpurile de clădire se află la vedere, ca niște pasarele cuprinse în tuburi, în tuneluri de sticlă. Dacă stai să o privești o vreme, clădirea îți va evoca un sediu secret, pentru că aici sînt supuse cercetării misterele științei. Pe undeva, nici nu e departe de adevăr o asemenea impresie. Complexul Muzeal Borcea, deși un muzeu cu uși deschise pentru vizitatori, găzduiește atîtea exponate, încît ne e greu chiar să ni le imaginăm. Iar dacă mergi în vizită, cînd intri acolo, misterul nu se surpă: e-he, îți spui, muzeografii îmi arată ce vor, dar cine știe cîte alte minuni se află ascunse acolo?!… Sediul acesta, al unui muzeu al misterelor (biologice și… astrale), datează din 2004. E drept, s-a lucrat la el nu mai puțin de 12 ani, căci Autorizația de construire a fost eliberată în 1992. Sediul Complexului Muzeal „Ion Borcea” a fost ridicat într-o perioadă de sărăcie, de privațiuni – într-un cuvînt, în perioada „tranziției”. E o mare laudă pentru orașul Bacău că proiectul nu a fost abandonat, ci dus pînă la capăt cu succes. Astfel, una dintre instituțiile importante ale orașului își are o așezare meritată… Dincolo de misterul ce pare să învăluie clădirea, se află de fapt multă muncă. Instituția, numită inițial „Muzeul Județean de Științele Naturii”, a luat ființă în 1969, și avea scopuri cît se poate de banale, dacă e banal să aperi mediul înconjurător. Care a fost ideea înființării, se poate vedea din titlurile conferințelor și dărilor de seamă susținute cu ocazia reuniunilor cum a fost cea din anii șaptezeci,”Habitat 76″ sau „Ecologia și protecția ecosistemelor”. S-a pus încă de atunci problema impactului pe care activitățile industriale îl au asupra ecosistemelor. Sau problema condiției umane și a calității vieții. O problematică pe care azi o cunoaștem foarte bine, căci rezolvările oferite au marcat cursul evoluției civilizației omenești. Dar problematica aceasta atunci s-a ivit, iar Muzeul a fost una dintre primele instituții românești care a luat activ parte la evenimente, la elaborarea ideilor și a idealurilor societății.
O parte a actualei clădiri a Muzeului este oferită în folosință Bibliotecii Județene „Costache Sturdza”. De fapt, cine vede clădirea din Parcul Cancicov nu spune: „iată Muzeul Borcea”, ci spune: „uite Biblioteca Județeană”. Clădirea Muzeului „Borcea” este o clădire ce cuprinde două instituții culturale, una mai impresionantă și mai prestigioasă decît alta. E un vis al unei noi tinereți a orașului, e o nouă frunză pe ramurile trunchiului său, prin care „oamenii cetății” pot respira. (Dan PERȘA)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.