Veto la validări

La comisiile de fond funciar au fost depuse mii de cereri de retrocedare. Nu toate au primit însă și validarea din partea Comisiei Județene de Fond Funciar. în întreg județul au fost depuse 18.622 de cereri de retrocedare, care însumează 97.558 de hectare de pădure și teren agricol. Pînă în prezent, a fost validată o suprafață de aproximativ 50.000 de hectare, pădure și teren agricol. „Cererile care nu au fost validate însumează pînă la 50.000 de hectare și, prin cele mai multe se revendică suprafețe de pădure”, a declarat subprefectul Gheorghe Hură. Nevalidarea dosarelor de retrocedare ale urmașilor foștilor proprietari are cauze multimple: fie lipsa actelor din dosare, fie că urmașii sînt rude peste gradul patru și atunci nu mai au drept să ceară suprafața de teren, fie că actele pe care le aduc nu dovedesc clar calitatea de moștenitor. Sînt și situații în care cel care a cerut pădurea înapoi a decedat și nu a lăsat în urmă un testament.

Cea mai mare suprafață nevalidată

Cea mai mare suprafață de pădure revendicată și nevalidată de Comisia Județeană de Fond Funciar este de 34.000 de hectare. Cererea de retrocedare a fost depusă de moștenirorii lui Elie Vlad Sturdza. Suprafața de pădure revendicată de aceștia se întinde de la Dărmănești și pînă la Palanca. Dosarul lor a fost însă nevalidat, deoarece urmașul este rudă de gradul cinci, iar, prin lege, se pot revendica terenuri de urmașii pînă la gradul patru. O altă suprafață întinsă de pădure a fost revendicată la Brusturoasa, de Elisabeta Varlaam. Ea cere peste 1.500 de hectare, dar pentru că actele depuse în dosar sînt descriptive, și nu precizează exact suprafața deținută, a fost respinsă. în comuna Găiceana, Nicoleta Sturza a cerut peste 800 de hectare de pădure, dar pînă la soluționarea cazului ea a decedat, anul trecut, așa că dosarul a primit și el respingere. Victime ale veto-ului de validare au fost și consiliile locale. Două exemple concludente sînt Mănăstirea Cașin (2.151 ha revendicate) și Mărgineni (aproape 200 de hectare), respinse pentru că din acte rezultă că, la un moment dat, s-au făcut schimburi de terenuri în care aceste suprafețe au fost implicate. Și la Colonești, moștenitorii boierului Apostoleanu au primit vot de blam pentru aproape 500 de hectare, pentru că au prezentat acte descriptive. Situații similare sînt cu fostele obști sătești de la Asău, Slănic Moldova sau Tîrgu Ocna. Acesta sînt însă numai cîteva dintre marile suprafețe cu vot negativ, la care se adaugă alte bucăți mici de teren, răsfirate în tot județul.

Instanța va da verdictul

Cei care au primit nevalidare au fost nemulțumiți de deciziile Comisiei Județene de Fond Funciar. Așa că au profitat de prevederile legii și au contestat, prin acționarea deciziilor Comisiei Județene, în instanță. „Toate dosarele care au primit hotărîre de nevalidare se află acum pe rolul instanțelor”, a precizat Gheorghe Hură. Pînă acum, în nici un caz nu s-a dat cîștig de cauză, iar majoritatea proceselor sînt pe rol, cu diferite termene. într-un singur caz, al urmașilor generalului Eremia Grigorescu, care au cerut aproape 9.000 de hectare de pădure, la Oituz, după analiza efectuată cazului de procurori, s-a stabilit că sînt urmașii legali. Cererea lor a fost validată inițial, dar apoi anulată de prefectul județului, care a trimis dosarul pe mîna procurorilor. (Claudiu TĂNĂSESCUI)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!