Copil împușcat în pădure
• Bogdan Tamaș Vrînceanu, un băiețel de doar 12 ani, a fost împușcat în pădurea dintre județele Bacău și Harghita n acesta s-a dus cu doi bărbați din sat ca să caute coarne de cerb n ei aveau asupra lor o armă artizanală, care urma să fie asamblată chiar în pădure n Gașpar Vrencian, unul dintre cei doi bărbați, l-a pus pe băiețel să țină de țeava puștii, ca el să o monteze, dar aceasta s-a descărcat în abdomenul copilului n cînd și-a dat seama de greșeala făcută, bărbatul s-a sinucis la marginea pădurii
Jale mare în familia Vrînceanu din satul Coșnea, comuna Agăș. Lumea este încremenită! Mătuși, unchi, verișori nu se mai opresc din plîns. Toți își șterg lacrimile la fiecare secundă. Bunicii își smulg părul din cap. Vecinii plîng pe lîngă gardurile caselor, iar profesorii și elevii școlii din sat sînt încremeniți de durere. Părinții sînt plecați la Spitalul de la Miercurea Ciuc, ca să-și aducă acasă băiatul în sicriu. Nimănui nu-i vine să creadă că Bogdan Tamaș Vrînceanu a fost împușcat în mijlocul pădurii. Cu toți îl așteaptă. I-au pregătit, cum au știut ei mai bine, masa pe care va sta și i-au cumpărat straie noi. Toți stau cu ochii îndreptați spre poartă și la auzul oricărui motor de mașină le tresaltă inima. Printre zecile de oameni împietriți, doar vocea unuia dintre bunici se aude murmurată: „Hai, Bogdane, tată, hai, Bogdane! Hai acasă! Hai la tătuca!”
Din mulțimea de oameni adunată în curtea familiei, Viorica Gabor, una dintre bunici, își pune mîinile în cap și se îndreaptă spre noi. Printre bocete, încearcă să ne istorisească cum s-a petrecut grozăvia. „Din Săptămîna Mare se tot ține omul ăsta să meargă cu el la căutat, prin pădure, coarne de cerb. Nu a vrut! Dar acum a reușit să-l lămurească și s-a dus! Tare îi mai plăcea să umble la deal, prin pădure! Tare de tot! S-a dus și l-a omorît! Doamne, Doame!”, plînge femeia cu mîinile împreunate în dreptul pieptului. Toată lumea știe că Gașpar Vrencian și Gheorghe Gîrțui, doi bărbați de prin partea locului, l-au luat pe băiat ca să îi ajute ca să caute coarne de cerb. Gașpar avea cu el o pușcă artizanală și mergea prin pădure alături de Bogdan. Gîrțui era la la o distanță de cîteva sute de metri de cei doi. La un moment dat, omul a auzit un foc de armă. A fugit într-un suflet și l-a văzut pe Gașpar cum îl tîra prin frunze pe Bogdan, mort. I-a zis bărbatului să îl lase acolo, că el se va duce să anunțe familia. „Nu știm prea multe lucruri, doar ce ne-a spus Gîrțui! El a venit într-un suflet acasă la noi, pe la ora prînzului, și ne-a spus că Bogdan a fost împușcat de Gașpar și acum zace mort în pădure, la aproape trei ore de mers pe jos de aici”, povestește printre suspine femeia. Soții Vrînceanu au luat-o pieptiș prin pădure, spre locul unde au auzit că le este băiatul mort. în marginea codrului, au dat de o altă grozăvie: Gașpar Vrencian era mort! Se împușcase în cap cu arma cu care îl omorîse pe băiat.
„Gașpar a mai omorît pe cineva!”
Familia lui Bogdan susține că Gașpar a mai omorît o altă persoană, în urmă cu șapte ani, dar Poliția nu l-a putut demasca pe criminal. „Așa a pățit și un alt om. L-au găsit împușcat în pădure, după ce a fost cu Gașpar tot pe acolo. Tot în acea zonă, s-a mai întîmplat o nenorocire. Ăsta era braconier, ca și ta-su”, susține Ana Vrînceanu, cealaltă bunică a copilului. Aceasta nu se putea opri din plîns și ne spunea că „omul ăsta făcea arme acasă și se ducea la vînătoare cu ele”. Femeia pare convinsă că Gașpar s-a sinucis de teamă că va fi întemnițat pentru crimă. „Prima dată nu a avut martori și a scăpat, dar acum, Gîrțui a fost de față și a văzut că el l-a omorît”, crede bunica băiatului.
„Nu am să mai strig niciodată catalogul!”
încremenit de durere este și Pertică Csilip, dirigintele băiețelului. El ne-a spus că în viața lui nu va mai striga la acea clasă catalogul și că nici nu va mai putea privi spre banca în care stătea băiatul. „Doamne, i-am fost diriginte! Făcea cu mine și istoria, și religia! Ba, înainte să ajung profesor, am fost și învățător în sat. Bogdan mi-a fost elev încă din clasa I. Eu l-am învățat alfabetul! Eu nu am să mai strig catalogul la clasa asta, niciodată! Nici spre banca în care stătea el nu am să mă mai privesc! Doamne, cum să scriu în dreptrul rubricii lui: «decedat»?”, se întreabă, suspinînd, profesorul. Acesta a început să ne explice că nu l-a găsit pe Bogdan niciodată cu tema nefăcută sau cu lecția neînvățată. „âi plăcea cel mai mult să studieze despre natură. Era foarte bun la geografie și la biologie. Doamne, ce copil cuminte! Și bun și la carte, și la suflet!”, explică profesorul Csilip.
Stegulețe pentru Bogdan
Colegii de școală s-au adunat în clasa lui Bogdan și au început să plîngă. Cu toții au aprins lumînări și au pus flori la banca colegului lor. Au făcut și stegulețe, pe care au scris cîteva dintre calitățile lui Bogdan și care să înceapă cu literele care formează numele lui. «B» – bunătate, «O» – onestitate, «G» – gingășie, «D» – dragoste, «A» – amabilitate și «N» – nevinovăție. „Aceasta a fost ideea colegilor! Nu mai știau ce să facă de durere. Au adus sute de flori și zeci de coroane! Toate pentru colegul lor!”, a explicat Izolda Portic, profesoara lui de Limba română.
„Crimă din greșeală!”
Am dorit să obținem și un punct de vedere oficial, din partea celor care s-au ocupat de ancheta cazului. Deoarece crima a avut loc pe teritoriul județului Harghita, cazul a fost anchetat de Poliția din Miercurea Ciuc. „Din investigațiile făcute de noi, rezultă că a fost un accident. Gașpar a încercat să asambleze arma artizanală chiar în pădure. L-a pus pe copil să țină de țeava puștii. Băiatul avea o arsură în palma dreaptă și falanga degetului mic de la mîna dreaptă este ruptă. Asta e o dovadă clară că țeava puștii era foarte aproape de copil. A fost împușcat în ficat. Gașpar a mai mers cîțiva metri și și-a tras un cartuș în cap. A căzut secerat, lîngă un brad din marginea pădurii”, a declarat comisarul șef Ștefan Testovean, șeful Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Toxice, din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Harghita.
Ancheta va stabili care a fost cursul evenimentelor care au dus la dispariția prematură a băiatului. Un copil din clasa a VI-a, pentru care părinții făceau planuri de viitor. La ce liceu o să meargă, ce va face în viață… Ba, îi ridicaseră și-o casă, în curte, cu gîndul că va rămîne alături de ei. O curte prin care se învîrtea, fără a înțelege cele ce se întîmplă în jurul lui, fratele mai mic al lui Bogdan. Narcis, un pici de doar patru ani. (Olimpia FILIP)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.