Viața la țară

Medicină în clădiri șubrede și cu aparatură veche

• multe imobile necesită reparații capitale, unele, și lucrări de consolidare n cele mai multe cabinete nu au apă curentă și canalizare n unele dintre ele au aparatură veche, uzată n doar un sfert dintre medicii de țară locuiesc în comuna unde profesează n în cele mai multe, locuința de serviciu destinată medicului a fost vîndută n aproape 20 de comune mai au nevoie de un medic

Timp de o săptămînă, o echipă de medici de la Autoritatea de Sănătate Publică (ASP) Bacău a bătut județul în lung și în lat pentru a evalua toate cabinetele medicale rurale. Comandată de Ministerul Administrației și Internelor, cu scopul de a vedea ce cabinete din localitățile rurale reclamă reabilitarea lor, acțiunea a vizat prezentarea condițiilor în care își desfășoară activitatea medicii de familie dar și cei stomatologi care lucrează în comune. în cazul fiecărei unități s-au urmărit încadrarea cu personal medico-sanitar, distanța dintre pacienți, cel mai apropiat spital, stație de ambulanță, farmacie și drum asfaltat, numărul de asistenți comunitari și mediatori sanitari din localitate, dacă medicul locuiește în comună, infrastructura cabinetului, dotarea lui cu aparatură, ce reparații necesită clădirea etc. Concluziile, după încheierea evaluării cabinetelor din mediul rural, nu sînt deloc liniștitoare. Dacă în ce privește asigurarea asistenței medicale primare (de familie), numai comuna Tătărăști nu are medic de familie, în schimb, cabinete dentare sînt foarte rare, mai puțin de jumătate din cele 85 de comune beneficiind de asistență stomatologică. Lucrurile nu stau deloc bine nici la capitolul infrastructură și starea clădirilor. „Foarte puține au apă curentă și canalizare iar toate imobilele trebuie izolate termic. Unele dintre ele necesită reparții capitale, inclusiv consolidarea, și la aproape toate trebuie înlocuit acoperișul. La clădirea cabinetului medical de la Strugari, de exemplu, trebuie refăcute fundația, zidurile, acoperișul și reîmpărțite spațiile pentru a realiza circuitele funcționale. Mari probleme pun și clădirile unde funcționează cabinetele de la Livezi, Blăgești, Dealu Morii, construcțiile fiind foarte vechi. La Dealul Morii clădirea stă pe un teren mlăștinos și din această cauză deja s-a lăsat la mijloc. Mai este puțin și se rupe în două”, ne spune doctorul Sorin Stancea, unul din medicii care a făcut parte din echipa de evaluatori.

Aparatură, doar strictul necesar

Legat de dotare, situația este doar cu puțin mai bună. „Cele mai multe au necesarul minim de aparatură”, mai spune doctorul Stancea. Foarte puține cabinete au electrocardiografe, un număr și mai mic dispune de ecografe iar cele care au negatoscoape pot fi numărate pe degete. Chiar dacă nu există cabinet care să nu aibă sterilizator, trusă de ginecologie ori frigidere, în cazul multora această aparatură este veche, uzată. Cît despre mese ginecologice, aproximativ 15 la sută dintre cabinete nu au. Și otoscop se găsește doar în 50 la sută din cabinete. De minilaboratoare cu ajutorul cărorora se poate efectua setul uzual de analize nici nu poate fi vorba. „Un minilaborator se impune să aibă fiecare cabinet”, consideră doctorul Stancea. Și dacă mai adăugăm și faptul că în multe cabinete mobilierul este vechi, tocit și rupt după zeci de ani de folosire, imaginea rețelei sanitare din mediul rural este completă. Acolo unde s-au constatat asemenea aspecte, medicii au invocat faptul că s-au ferit să facă investiții în spațiile unde își desfășoară activitatea deoarece nu sînt proprietarii lor și se tem că nu vor reuși niciodată să le cumpere, consiliile locale opunîndu-se vînzării. Și, într-adevăr, după aproape un an de cînd s-a dat undă verde vînzării cabinetelor medicale, în mediul rural mai puțin de 5 la sută din medici au devenit proprietarii spațiilor unde lucrează.

Trei sferturi din medicii de țară fac naveta

Dar și mai grav este că foarte puțini dintre medici locuiesc în comuna unde profesează. Din cei aproape 140 medici de familie care își desfășoară activitatea în mediul rural, mai mult de trei sferturi fac naveta la oraș, unde își au domiciliul. Practic, din 85 de comune, doar 25 au medic de familie localnic ori care stă în gazdă. Este vorba de Podu Turcului, Motoșeni, Răchitoasa, Filipeni, Lipova, Plopana, Filipești, Săucești, Dofteana, Pîrgărești, Strugari, Berzunți, Mănăstirea Cașin, Ungureni, Vultureni, Zemeș, Răcăciuni, Sascut, Bogdănești, Helegiu, Buhoci, Găiceana, Palanca, Ghimeș și Asău. Cele mai multe din restul comunelor sînt situate la distanțe foarte mari de zonele urbane și accesul spre ele se face pe șosele ajunse într-o stare avansată de degradare. Așa stînd lucrurile, soluția cea mai bună ar fi ca medicii să se mute în localitatea în care își au cabinetul. Se pune întrebarea, însă, cîte din comune dispun ori pot să ofere condiții bune de locuit medicilor? „Dintre toți doctorii care lucrează în rural, cei care au un sprijin din partea autorităților locale poți să-i numeri pe degete. Marea majoritate nu sînt ajutați nici măcar cu o căruță de lemne. Locuințele de serviciu, inclusiv cea destinată medicului, au fost toate vîndute. La Oncești, de exemplu, apartamentul pentru doctor a fost dat unui polițist. Sînt comune unde medicii locuiesc în gazdă, în casele unor bătrîni, unde nu există deloc condiții”, ne-a declarat, cu mai mult timp în urmă, doctorul Cătălin Andriescu, președintele Asociației Județene a Medicilor de Familie. Același punct de vedere a fost exprimat și de medicii care au făcut evaluarea.

E nevoie de încă vreo 20 de medici

în prezent, singura comună care nu are medic este Tătărăști. După o analiză detaliată a situației asistenței sanitare în mediul rural, Autoritatea de Sănătate Publică, Colegiul Medicilor și Casa de Asigurări de Sănătate Bacău au stabilit însă că, față de numărul populației și întinderea localității, într-un număr de alte 18 comune este nevoie de încă un medic. Este vorba de Balcani, Blăgești, Brusturoasa, Livezi, Măgirești, Motoșeni, Oituz, Orbeni, Parincea, Pîrjol, Poduri, Racova, Sănduleni, Solonț, Stănișești, Filipeni, Asău și Valea Seacă, unde există unul sau doi medici, dar comunele au o populație numeroasă și se întind pe o arie foarte mare. Dar în toate cele 18 localități trebuie să existe spațiu pentru organizarea cabinetului, precum și locuință pentru medic. (Elena ȚINTARU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!