Viceprimarul din Urechești, acuzat că și-a făcut vilă din ajutoarele sinistraților

Vasile Dumbrăveanu, viceprimarul din Urechești, este acuzat de sătenii din localitate că și-a înălțat un adevărat palat cu ajutoare de la sinistrați, în vreme ce zeci de familii afectate de inundații s-au ales doar cu cîțiva saci de ciment sau cu o mașină de prundiș îndoit cu pămînt. Localnicii au semnat petiții către principalele autorități din România în care reclamau faptul că viceprimarul și-a înălțat imediat după inundații o vilă la care numai fundația ajunge la aproape doi metri. Vecinii susțin că pentru înălțarea edificiului, viceprimarul a apelat la sătenii care beneficiază de ajutor social. De altfel, în discuția pe care am avut-o cu viceprimarul acesta a fost singurul lucru pe care l-a recunoscut. în rest, el a respins toate acuzațiile și a susținut că reclamanții vor să se răzbune pe el pentru că le-a interzis să folosească islazul comunal în interes personal. Viceprimarul nu a putut nega însă faptul că și soția și fiica sa sînt angajate la primărie, dar a precizat că locuința și-o construiește cu bani din bănci și împrumuturi de la CAR angajate de toți membrii familiei.

O casă cu etaj, deși stăpînul spune că este mansardă, acoperită cu tablă zincată care-ți ia ochii în soare. în fața porților înalte s-au adunat cîteva zeci de săteni. Nu se mai feresc deloc și arată cu degetul peste gard la acaretul incriminat. Vila, neterminată, a fost făcută cu materiale de construcții folosite cu generozitate, iar opulența vizibilă nu face decît să-i întărîte și mai mult. Cu toții spun unul și același lucru: viceprimarul Vasile Dumbrăveanu și-a făcut casa cu ajutoare de la sinistrați. „Pînă și mîncarea pe care o dădea muncitorilor era din conservele primite pentru sinistrați”, a spus o femeie care s-a oprit cu bicicleta în preajma grupului de săteni. „Fiică-sa, bibliotecara de la primărie, unde nu există bibliotecă, se laudă prin sat că are acasă peste 300 de perechi de încălțăminte. Au modificat listele cu ajutoare, le-am cerut de atîtea ori să afișeze tabelele cu sinistrații, cu gradul de afectare a caselor să știm și noi care și cum are de primit. N-au vrut că doar așa s-au putut învîrti ajutoarele cum au vrut ei. Ba, ne-au zis să tăcem dracului din clanțe că el nu trebuie să dea socoteală decît pentru ce-a primit de la Guvern, că acolo-i penal, în rest, el poate spune că le-a primit de la „pedeul” lui și a făcut ce-a vrut cu ele”, ne-au spus oamenii, aflați în prag de revoltă. „Am reclamat și la Bacău, da’ degeaba, că sînt de la partidul lui pe la Prefectură și nu ne iau în seamă pe noi, țăranii. Unde să ne mai ducem? Dacă ei cred că noi o să înghițim ce zice el că din salariul de bugetar și-a putut face casa asta, ne cred mai proști decît sîntem”, au strigat oamenii, arătînd cu degetul către casa care are aproximativ 150 de metri pătrați locuibili. „Uitați-vă numai la temelie, are aproape doi metri deasupra și încă pe atîta în pămînt. Au venit cu Vola și au săpat. Nu vă dați seama ce amar de ciment și de pietriș s-a băgat aici? De unde? Din salariul lui, al nevesti-sii sau al fiicei, care lucrează și ele la Primărie?”, au sărit oamenii, adunați de-a valma în fața casei viceprimarului. „Eu personal am văzut cum se fura din ajutoarele aduse oamenilor. Cum veneau materiale de construcție, cum o căruță mergea la un amărît, iar următoarea se descărca în curtea lui. Și fiica mea a avut casa plină de apă la inundații. Au venit și i-au pus în drum o remorcă de balastru luat direct din gîrlă. E în două cu pămînt”, a spus o femeie, în timp ce-și răsturna în fața noastră un șorț plin cu o astfel de mostră. „Să mă dea în judecată! Să nu creadă ei că nu mai îndrăznește nimeni să spună tare ce are de spus. Nu are cum să-și facă o asemnea casă un om care toată viața lui a trăit dintr-un salariu obișnuit. Numai la turnat temeilia le-a luat o lună de zile. Aici nu-i vorba de zeci de milioane de lei, ci de sute de milioane. Asta-i casă în care s-au băgat pînă acum cîteva sute de milioane de lei numai pentru construcția ei, darămite dacă ar fi fost să se cumpere și materialele? Ajungea la peste un miliard de lei. în doar un an de zile! Da’ ce? Au izvor de bani sub casă?”, ne-a spus, indignată, Gabriela Lazăr.

Casele sătenilor din Urechești, reparate cu lut și balegă

Oamenii ne cheamă să le vedem locuințele, ca să nu cumva să credem că își acuză alesul fără temei. Ne arată urmele rămase aproape de streșinile caselor, semn al înălțimii apelor care au cuprins Urecheștiul. Cele mai multe sînt fie sprijinite cu pari, că să nu cadă, fie au fost reparate, așa cum s-au priceput și cu ce-au avut: lut amestecat cu balegă de cal. ânăuntru, pereții stau să cadă de sub tavan. Se macină încetul cu încetul, pentru că locuințele nu s-au uscat nici acum. Oamenii ne deschid ușile în încăperile în care pe niște bîrne fixate dintr-un perete în altul au fost puse hainele. „Așa le ținem de anul trecut. Multe dintre ele au putrezit de la umezeală. Iar pe cele care miros prea urît nici nu le mai spălăm. Le aruncăm la gunoi. Nu se mai usucă pereții ăștia, deși au aerisire naturală”, spune, cu năduf, Maranda Răuciuc, și face semn către pereții casei. Abia atunci văd, uluită, că peretele casei era găurit cît să încapă un om. „Și eu, ca și alții, am fost trecuți pentru demolare. Unii dintre noi au primit cîte 20 de milioane de lei, alții nu. Nimeni nu știe pe ce criterii. Eu am primit opt pachete de bolțari, ca să-mi fac altă casă. Da’ cu cine s-o fac? Și cu ce bani? Că eu nici pînă acum n-am înțeles de ce la unii s-au dat și bani, iar la alții nu”, spune femeia. „Vicele s-a îmbogățit brusc după inundații. Vedeți că în curte sînt cășile pe care le aveau înainte de inundații. Să vedeți ce mici sînt! Iar acuma și-au făcut ditai casa și au și mașini amîndoi, tot după inundații. De unde atîția bani?”, s-a întrebat și Rodica Hurmuzache. Peste drum, o căsuță ca-n povești, cu ferestrele pline de mușcate, cu perdele fluturînd în adierea vîntului, văruită și îngrijită. „Intrați acolo să vedeți bătrîna aceea care-i țintuită la pat. Ambele fete îl argățesc pe viceprimar, că altfel nu le mai dă ajutor social. A intrat apa și la ele pînă la tavan. N-au primit decît scîndura aceea care se vede în curte”, ne-au îndemnat oamenii de pe drum. în curte, o puștoiacă de 12-13 ani spăla rufe într-o balie pe mormanul de scînduri arătat de săteni. Pe pervazul feresteri maronii s-a ițit, cu greu, de după perdele, capul unei bătrîne. O întrebăm de cele două fete ale ei și ne răspunde aproape șoptit că sînt la prășit la vie, la viceprimar. începe să plîngă cînd o întrebăm ce-a mîncat în ziua aceea. Deși era prînzul, nu mîncase nimic. Intrăm în casa care mirosea a flori și femeia, despre care aflu că nu poate merge, mi-a șoptit că duce dorul unei bomboane. N-a mai mîncat așa ceva de ani de zile. Ies năucă din casă și mă îndrept către primărie.

Viceprimarul scoate statele de plată

L-am găsit pe viceprimarul Vasile Dumbărveanu în fața primăriei din Urechești, dirijînd turnarea unei temelii. în birou ne spune că toate acuzele oamenilor sînt false pentru că și el și fiul și soția sa au împrumuturi și în bănci și la CAR și că de fapt aproape tot salariul lor se duce pe rate. Ne flutură statele de plată în care ne arată că și el și soția mai iau la salariu doar cu puțin peste un milion de lei. „Eu nici nu pot dormi noaptea, că am împrumutat vreo 700 de milioane de lei ca să-mi fac casă la un loc cu băiatul și ei îmi spun că am luat ajutoare de la sinistrați? Eu am aicea, pe tabele, tot atît cît au primit și ei, și uite, casa mea și a băiatului au fost afectate în proporție de 85 la sută. Nu se mai poate sta în ele, trebuie dărîmate. Iar casa nu-i așa mare, are trei camere pentru mine și trei pentru băiat. Și mai este ceva la mansardă. într-adevăr, temelia am făcut-o trainică și înaltă, că m-am săturat de ape. Eu am avut casa inundată și cînd s-a rupt barajul de la Belci și anul trecut și de aceea i-am făcut temelia atît de înaltă”, ne spune viceprimarul. Ne întreabă dacă am stat de vorbă cu băiatul lui și după ce îi confirmăm că i-am văzut pereții dărîmați pînă aproape de tavan de apele de anul trecut s-a mai liniștit. în timp ce scoate tot felul de dosare în care sînt trecuți cetățenii care au primit scîndură sau ciment, apare și primarul comnei, Neculai Talabă. Acesta bagă mîna în foc pentru colegul său și spune că de fapt totul se trage de la răzbunarea pe care ar fi pus-o la cale Gabriela Lazăr și cu cei doi soți ai ei, unul fost și celălalt actual. „Sînt nemulțumiți că le-am scos cu stîna de oi de pe islazul comunal și din cauza sta fac tot felul de reclamații. Dar nu au dreptate. Eu aș fi fost primul care l-aș fi reclamat pe viceprimar dacă aș fi simțit că ceva n-ar fi fost în regulă. Tot femeia asta îl reclamă peste tot și pe pădurar, de este ținut tot într-un control, iar oamenii sînt disperați că nu li mai fac marcaje de cel puțin doi ani de zile. A instigat oamenii tot timpul, iar în ceea ce-l privește pe viceprimar, e drept că el a gestionat toată activitatea cu sinistrații, dar are și toate hîrtiile puse la punct. Și dacă vreți să știți adevărul despre materialele astea de construcție, am să vă spun că el a primit într-adevăr ajutor, dar nu de la stat, ci de la Asociația Betania. A primit, alături de alți sinistrați, 70 de saci de ciment și 22 de metri cubi de BCA”, ne-a spus primarul Talabă.
în ceea ce-l privește pe viceprimar, acesta nu neagă faptul că aproape toți membrii familiei sale lucrează la primărie. Soția este contabilă, iar fiica sa este bibliotecară. „Iar fata mea are bibliotecă, nu-i adevărat că nu are, doar că acum nu-i deschis”, ne spune vicele. Și ne și duce să ne arate lăcașul. Buruienile mari din curte ne sugerează faptul că biblioteca nu a fost deschisă, de fapt, de cel puțin o vară. Pe pereți se află cîteva rafturi cu cărți, dar nimic nu indică activitatea unei instituții de cultură. Cel mai la îndemînă sînt fel de fel de materiale de construcții depozitate în așa fel încît orice altă activitate este imposiblilă. Plecăm încărcați cu date de pe situațiile analitice. Primarul ne-a spus că în comună s-au cărat peste 20.000 de metri cubi de pietriș de diferite calități pentru temeliile caselor. Gratis, plătite de către primărie. Vreo jumătate de miliard de lei. Sătenii susțin că primăria ar fi decontat însă mai mult pietriș selecționat în balastieră, mult mai scump, în vreme ce oamenii au în fața porților mai mult balastru luat direct din gîrlă. Cert este că o problemă privind modul de gestionare a fondurilor pentru inundații există, din moment ce Curtea de Conturi a trimis în judecată Consiliul Local și pe primar pentru niște bani alocați cu prea multă ușurință unor firme din zonă. (Mirela ROMANEȚ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!