„Vreau să cred că va cîștiga cetățeanul”

Administrator

Dana Pricopie: în ultima ședință de consiliu a fost aprobat proiectul de hotărîre prin care o serie de instituții de protecție socială vor fi desființate datorită condițiilor care sînt mult sub standardele acceptate. Este oportun un astfel de proces în momentul actual?
Ioan Chiriac: Este o etapă necesară, în primul rînd datorită faptului că ne lipsesc resursele financiare pentru a susține sistemul; pe de altă parte, au existat de mult timp discuții la nivelul Consiliului Județean pentru un program de externalizare a copiilor, mai puțin a celor cu handicap sever. Dar și această externalizare nu a rezolvat problema pentru că s-a ajuns în situația ca, pentru acești copii externalizați, cheltuielile să fie mai mari decît pentru cei care sînt în continuare instituționalizați. Dar acesta este un început. Trebuie atrase și organizații neguvernamentale și, mai ales, organizații de tip religios care pot face astfel de activități spre binele comunității și al enoriașilor. Problema este de organizare a acestui sistem și de aici eficiența în a promova astfel de proiecte. Deși ele în Uniunea Europeană funcționează, și chiar cu succes, numai că acolo este o altă mentalitate.

D.P.: Corpul Gardienilor Publici și-a încetat activitatea. S-a înființat, în schimb, Poliția Comunitară. Este acesta un pas spre normalitate sau credeți că este tot una dintre încercările mai mult sau mai puțin reușite cu care ne confruntăm de ceva vreme?
I.C.: Este un proces de optimizare a sistemului. Poliția Comunitară este o noțiune nouă pentru noi, o noțiune pe care am importat-o, și se încearcă o profesionalizare a activității. Corpul Gardienilor Publici a fost o etapă intermediară care a avut rezultate pozitive, dar a și creat multe probleme. S-a optat pentru varianta Poliției Comunitare, care este într-o relație mult mai directă cu administrația locală și din această colaborare vreau să cred că va cîștiga cetățeanul. Pentru că acesta este scopul final.

D.P.: Aveți în vedere proiecte pe care să le supuneți dezbaterii în viitoarele ședințe de consiliu?
I.C.: Cea mai mare preocupare a mea, ca și consilier județean este infrastructura rutieră. Poate sînt subiectiv, dar întotdeauna am considerat că marea problemă a Consiliului Județean o reprezintă administrarea celor 1000 de kilometri de drumuri județene. Pentru reabilitarea acestora este nevoie de resurse financiare foarte mari-, undeva la 2.000 de miliarde. Bani pe care instituția nu și-i poate permite, dacă ne gîndim că pentru acest an Consiliul Județean are alocate 40 miliarde. Cu acești bani ar putea repara cel mult 40 km de asfalt. în aceste condiții trebuie găsite soluții, și nu neapărat la nivelul județului Bacău, ci la nivel național. în acest sens, eu cred foarte mult într-un program guvernamental de reabilitare a infrastructurii. Așa cum, în perioada 1996-2000, au existat o serie de hotărâri de guvern cred că și acum este necesar un program guvernamental în acest sens. O soluție ar putea consta într-un împrumut de 300-400 de milioane de euro, făcut de Guvernul României, cu o cofinanțare de cel mult 20 la sută.
Să ne gîndim că fiecare agent economic, fiecare persoană care are o mașină și care și-o strică datorită stării drumurilor, are cheltuieli suplimentare. în condițiile în care acest cetățean își plătește toate taxele și impozitele, mie nu mi se pare corect să fie nevoit să plătească din buzunarul propriu astfel de cheltuieli.

D.P.: Consiliul Județean finalizează în aceste zile un proiect de asistență socială la domiciliu – destinat persoanelor de vîrsta a treia. Sînt apreciați astfel de inițiative ?
I.C.: Cred că nici un efort nu este prea mare cînd este vorba de bătrîni care pot fi părinții noștri. Evident – în acest caz – este vorba despre bătrîni care dintr-un motiv sau altul au fost marginalizați și cu atît mai mare este drama lor. Dar nu sînt unul dintre cei care cred în astfel de sisteme organizate. Sînt de părere că aceste acțiuni pot fi făcute mult mai bine în regim privat.
Să vă dau un exemplu. Dacă eu am un astfel de proiect la Consiliul Județean, fac un caiet de sarcini pe proiect și organizez licitație. Firma cîștigătoare va primi finanțarea, planul de acțiuni și de măsuri preconizate, iar instituția verifică dacă standardele impuse au fost respectate. Din păcate, însă, la ora actuală există reținere din partea sistemului. Un sistem care se autoprotejează.

casetă

Curriculum Vitae

Prenume, nume: Ioan Chiriac
Data nașterii: 25.02.1957
Studii:
· Liceul industrial de Poștă și Telecomunicații
· Facultatea de Mecanică, Brașov, absolvită ca șef de promoție
· Cursuri de specializare în Franța
· Participarea la numeroase stagii de pregătire, seminarii, conferințe în țară și străinătate
Activitate profesională:
· 1983-1985 – șef de secție – comuna Parincea
· 1985-1989 – inginer proiectant la Institutul de cercetări pentru tractoare
· 1989-1992 – șef centru reparații – Răcăciuni
· 1992-1994 – șef sector mecanic la Agribac Fortuna
· 1997-2000 – director general Direcția pentru Agricultură și Alimentație Publică
· 2000-2004 – vicepreședinte Consiliul Județean Bacău
· 2004-prezent – administrator la S.C. Rolex Bacău
· 2004-prezent – consilier județean
Hobby-uri
· agricultura
Limbi străine:
· franceză
· engleză
I.C.: Este un proces de optimizare a sistemului. Poliția Comunita

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.