Zeci de sesizări și nici un caz de malpraxis la Colegiul Medicilor

Deși județul Bacău deține recordul în țară la numărul de sesizări adresate Colegiului Medicilor, în cei peste nouă ani de cînd acesta ființează, în nici unul dintre cazuri nu a dat verdict de culpă medicală. Doar în două, trei cazuri doctorii incriminați au fost găsiți vinovați, dar cel mult de comportament necorespunzător față de pacient ori aparținătorii acestuia. în rest, toți cei vizați au fost găsiți curați ca lacrima, ori comisiile care au cercetat cazurile s-au spălat pe mîini și le-au trimis spre rezolvare Comisiei Naționale de Jurisdicție. în cele mai multe cazuri, trec ani buni pînă ce vine de aici răspunsul.
Anul trecut, Colegiul Județean al Medicilor (CJM) a avut de soluționat 45 de plîngeri la adresa unor doctori, dintre care două au fost reportate din 2004. Dintre cele 45 de dosare, trei au ajuns în instanță, iar unul a fost soluționat, dar nu în favoarea reclamantului, unul este în curs, iar altul a fost închis. Cît despre celelalte 42 de cazuri, 29 au fost finalizate de către Comisia CMJ, iar din vară, de cînd a fost înființată, și de către Comisia de Disciplină, unul se află la Institutul de Medicină Legală Iași, șase au fost trimise la Comisia Națională, iar șase sînt încă în curs de investigare. „Sîntem județul cu numărul cel mai mare de sesizări. Oamenii reclamă cu prea multă ușurință”, consideră doctorul George Coneac, vicepreședinte cu probleme de jurisdicție al CJM. La această opinie subscriu și mulți alți membri din conducerea Colegiului. Cînd a venit momentul să ne dea detalii concrete privind măcar cîteva situații sesizate, verdictul dat și numele celor care au reclamat, pentru a lua apoi legătura cu ei să vedem în ce măsură îi satisface răspunsul, sub diverse pretexte am fost refuzați.
„în marea majoritate a cazurilor s-a dovedit nevinovăția celor vizați, așa că nu este normal să vă dăm informații referitoare la ele. Dacă reclamanții nu sînt mulțumiți, pot să se adreseze direct presei. Noi avem voie să vă furnizăm doar date statistice, așa cum a făcut-o și Consiliul Național la ultima adunare generală de la sfîrșitul săptămînii trecute”, s-a justificat doctorul George Coneac. în ce îl privește, președintele CJM, medicul Elena Stîngă, ne-a îndrumat tot spre vicepreședintele Colegiului. Astfel că demersurile noastre de a obține informațiile dorite au fost zadarnice.

Doar trei sancțiuni

Statistic vorbind, știm doar că în 2005 au fost aplicate trei sancțiuni: un vot de blam „pentru repetarea unor abateri disciplinare”, o mustrare și o suspendare a dreptului de liberă practică și trimiterea medicului în cauză la evaluare psihiatrică. Dacă în cel din urmă caz se știe clar că este vorba de medicul de familie de la Dămienești, care a fost găsit de redactorii ziarului nostru în stare de ebrietate în timpul serviciului și Colegiul s-a autosesizat în urma publicării articolului nostru, în celelalte două nu se suflă o vorbă. „în ambele cazuri a fost depusă contestație la Comisia Națională de Jurisdicție”, a fost motivația invocată.
E drept, Colegiul Medicilor este o organizație profesională înființată în scopul de a reprezenta și apăra drepturile și interesele membrilor săi, onoarea și libertatea exercitării meseriei lor. Dar în același statut al Colegiului se precizează că acesta „asigură respectarea de către medici a obligațiilor ce le revin față de bolnav”. Or, cel puțin pînă acum, rezoluțiile date la dosarele soluționate arată că această organizație profesională își exercită mult mai mult prima atribuție, și extrem de puțin pe cea de-a doua.

Nici un caz de despăgubire

Dacă plîngeri în instanță au fost numai trei, evident că la capitolul despăgubiri este trecut zero. Nici o persoană nu a fost despăgubită. „într-adevăr, nu există nici măcar un caz cîștigat, dar nu numai la noi, ci în toată țara”, a spus doctorul George Coneac. O primă explicație ar fi că pacienții și aparținătorii lor fie din ignoranță, fie din lipsă de mijloace materiale ori din neîncredere în corectitudinea celor care judecă plîngerea lor, renunță la a mai face vreun demers. Ca să deschidă un proces civil, un pacient nemulțumit de tratamentul aplicat sau rudele acestuia trebuie să achite zece la sută din valoarea pretinsă ca despăgubire. Pe de altă parte, nici sistemul asigurărilor de malpraxis nu este bine pus la punct. Un astfel de proces durează ani buni, și chiar dacă i s-ar da cîștig de cauză pacientului, în ce-i privește pe medici, ei nu cred că vreo companie de asigurări ar plăti ceva. „Practic, asigurarea ne ajută doar la încheierea contractului cu Casa de Sănătate. în rest, noi sîntem total descoperiți”, a conchis doctorul George Coneac. (Elena ȚINTARU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!