Zi de prăznuire a sfințeniei și de milostenie

Astăzi este Sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici

• zi consacrată celor care se jertfesc pentru credință, Sfinții 40 de Mucenici este confundată în popor cu o zi a distracției n preoții cred că această idee este o injurie la adresa acestei zilei sfinte n „cu băutul cred că este o glumă. Iar dacă cineva susține ca fiind bună această așa zisă tradiție, se află pe o cale greșită”, afirmă preoții

Astăzi, cînd biserica creștină îi serbează pe cei 40 de sfinți din Sevastia, omorîți pentru credința lor în Hristos, în toate satele și orașele se practică multe obiceiuri creștine și precreștine. Aceasta întrucît sărbătoarea din 9 martie s-a suprapus momentul echinocțiului de primăvară, aducînd în atenție riturile de purificare (Focurile), de comemorare a morților și de obținere a belșugului. Protectori ai agricultorilor și ai vegetației, cei 40 de Mucenici (Sfinții) sînt cinstiți prin ofrande preparate din aluaturi rituale. Peste tot în țară se fac pentru memoria Sfinților colăcei din făină de grîu. Forma acestora și numele lor sînt diferite de la o zonă la alta. La noi, în Moldova, este consacrată formula de „Sfinți și Sfințișori”. Micile forme din aluat au adesea chip de om cu cap, ochi, nas, gura, mîini și picioare; alteori, Sfinții sînt modelați ca un porumbel sau ca o albină. Dincolo de aceste forme arhaice, care aduc în atenție simbolismul creștin, colacii se mai fac în forma cifrei 8, rotunzi, ca niște covrigi subțiri sau se încolăcesc ca o spirală. în ceea ce privește modul de preparare, trebuie să spunem că în majoritatea localităților, sate și orașe, Sfinții se frămîntă din aluat dospit, se coc la cuptor și apoi se ung cu miere și se presară cu nucă. Indiferent de modalitatea de preparare, important este ca să se facă cel puțin 40-44 de Sfinți, asemeni celor 40 de martiri din Sevastia, și să se dea de pomană, la copii și la sărmani, în credința că astfel va „rodi grîul” și oamenilor „le va merge bine în acel an”.

Băutul, un păcat!

Pentru rodul livezilor și sporul casei, se ung ușile coșarelor și pomii din grădină cu zeamă de la mucenicii fierți. Preoții susțin că acești colăcei, făcuți special de 9 martie, o zi simbol a sfințeniei celor 40 de mucenici, reprezintă cununile jertfei pentru Hristos, arătate deasupra capetelor lor. Tot cu rosturi simbolice există și faptul că la sărbătoarea Sfinților 40 de mucenici este bine ca să se dea de pomană și să se bea 40-44 de pahare de vin sau țuică, ca „să fii sănatos și să nu se lipească bolile”. Din punct de vedere bisericesc, această practică reprezintă o injurie adusă acestei zile sfinte. Preoții susțin că este o tradiție păgînă, care nu are nimic de-a face cu creștinismul, mai ales că ziua Mucenicilor este în plină perioadă de post. „Cred că e o glumă!. Dacă înțelegem așa sfințenia zilei, am luat-o pe o cale greșită. Ziua aceasta este nu a unui sfînt, ci a 40 de sfinți mucenici, deci e o sărbătoare foarte importantă. Apoi, cunoaștem zilele de dezlegare din timpul postului. Și atunci, nu se bea mai mult de un pahar de vin, de către cei neputincioși”, afirmă preoții. Așa că, astăzi, nu rămîne decît un asalt al gospodinelor grăbite către serviciile de panificație, mai ales că patiseriile și cofetăriile au început să prezinte sfinții ca „delicatese tradiționale”. (Constantin GHERASIM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!