Sfîrșitul săptămînii în curs va aduce cu sine ediția a II-a a „Zilelor Ghimeșului”. Organizată oficial de Consiliul Local al comunei, manifestarea a fost, în 2003, una exclusiv maghiară și, susțin unele voci autorizate, nu ar fi exclus ca acest lucru să se repete și anul acesta. Mai mult, unii consilieri locali spun că, cel puțin pînă ieri, „problema organizării Zilelor Ghimeșului a fost atinsă doar tangențial, nediscutîndu-se nimic despre sumele care vor fi alocate”. Pe de altă parte, părintele Sebastian Olah, parohul ortodox al comunei, spune că „nu este creștinește ca o sărbătoare să se organizeze într-o zi de post. În plus, cred că ar fi normal ca «Zilele Ghimeșului» să fie o festivitate a întregii comunități, care să se desfășoare la Primăria sau în centrul comunei, nu în zona fostei granițe austro-ungare. Pe de altă parte, sînt voci în sat care spun că unii ar dori să trecem la județul Harghita”. În ideea de a obține o declarație oficială, am încercat să vorbim cu primarul Vilmoș Gîrbea, dar am aflat că acesta era plecat la Miercurea Ciuc. Altfel, în ziarele de limbă maghiară din județul vecin a apărut deja programul „Zilelor Ghimeșului”, care cuprinde, în cursul zilei de sîmbătă, o întîlnire cu scriitoarea Maria Antal, după care vor avea loc diferite întreceri sportive și concerte. Manifestrea se va încheia dumnică seara cu un foc de tabără. (Eduard CUCU)
Zilele Ghimeșului, o nouă manifestare cu iz de maghiarizare?
Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale
Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.
Specificul Activității Jurnalistice
Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.
Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.
Mvai, domnule părinte ortodox într-o comună cu 2 ortodocși!