Aditivii alimentari

Dușmanii sănătății ascunși în alimente
• o mulțime de E-uri pot provoca, în timp, boli groaznice n și cei avizați pentru a fi utilizați la prepararea produselor alimentare, în concentrație mai mare decît cea admisă, sînt periculoși n pînă acum, nu s-au făcut determinări ale concentrațiilor la nici unul dintre E-urile avizate n în 2007, vor fi efectuate analize de laborator la paste făinoase, băuturi răcoritoare și vinuri

Dictonul potrivit căruia „important nu e ce bagi în gură, ci ceea ce scoți pe gură” a devenit total irelevant odată cu apariția pe piață a produselor alimentare care conțin o serie de aditivi, folosiți, chipurile, pentru a îmbunătăți calitatea alimentului. Unii aditivi, însă, nu sînt altceva decît substanțe chimice deosebit de toxice ori cancerigene. Studii ale oamenilor de știință arată că alimentele cu cele mai multe toxine ar fi margarina vegetală, guma de mestecat, uleiul de muștar, mezelurile, băuturile răcoritoare și dulcețurile. Consumul îndelungat de produse alimentare aditivate sintetic bombardează organele interne din organismul uman și provoacă distrugerea sistemului imunitar (acesta ajunge să producă anticorpi peste măsură, folosindu-i împotriva propriului organism), precum și o serie de tumori maligne și benigne. Conform raportului Comisiei Naționale de Oncologie – 2000, în România, cancerul este într-o creștere alarmantă și se estimează că această afecțiune va deveni în scurt timp „boala mileniului III”. Deocamdată, se crede doar că vinovate de aceasta sînt poluarea, chimicalele din alimente și stresul.

Vinovate de multe boli cumplite

Un studiu recent al Clinicii de Oncologie din Dusseldorf – Germania, despre efectele aditivilor alimentari asupra organismului uman, a ierarhizat o serie de compuși toxici sau cancerigeni, cunoscuți sub denumirea de E-uri. Aproape toți acești compuși pun într-un real pericol organismul. Este vorba, mai întîi, de adaosurile supecte: E 125, E 141, E 150, E 171, E 172, E 173, E 240, E 241, E 477. Alte adaosuri, precum E 102, E 110, E 120, E 124, sînt considerate periculoase. Dar cele mai agresive sînt adaosurile toxice, aditivii care pot să producă boli intestinale (E 220, E 221, E 222, E 223, E 224), să afecteze tubul digestiv (E 338, E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E 465, E 466), să ducă la apariția bolilor de piele (E 230, E 231, E 232, E 233), să suprime din organism vitamina B 12 (E 200), să genereze creșterea colesterolului (E 320, E 321 – antioxidanți din margarină), să atace sistemul nervos (E 311, E 312), să provoace boli ale aparatului bucal (E 330 – acidul citric sau sarea de lămîie, care sînt declarate de oamenii de știință cel mai periculos adaos cancerigen). Dar sînt și multe adaosuri cancerigene: E 123, E 131, E 142, E 211 (foarte nocivi), E 213, E 214, E 215, E 217, E 230, E 631 (glutamatul de sodiu). Aditivii cancerigeni au fost deja interziși în SUA, Uniunea Europeană și cîteva dintre fostele state ale URSS.

Abia în acest an, analize de laborator

Aditivii alimentari, adăugați intenționat în produsele alimentare în scopuri tehnologice, pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare, transport sau depozitare, devin sau pot deveni ei înșiși, sau prin derivații lor, direct sau indirect, o componentă a preparatelor respective. „Fără ei, nu ar fi posibilă conservarea produselor alimentare. Dar, din punct de vedere al sănătății, este foarte important să se respecte dozele maxime permise, evident, la aditivii avizați la nivel național și internațional. Problema cea mai mare este de dozare a acestora, pentru că în procesul tehnologic, chiar dacă agentul economic are stabilită rețeta, s-ar putea ca lucrătorii să nu respecte gramajul și să pună aditivii după ochi. Atunci, într-adevăr, și în cazul aditivilor avizați există risc pentru sănătate, deoarece, consumați într-o cantitate mai mare, în timp, duc la diverse consecințe. în primul rînd, au efect cancerigen, teratogen (malformații – n.n.) și mutagen (mutație genetică – n.n.)”, declară doctorița Daniela Lupașcu, director executiv adjunct cu Siguranța Alimentelor din cadrul Direcției Sanitar-Veterinare. Pînă acum, nici în județ și nici în țară nu au fost determinate concentrațiile vreunui aditiv din produsele alimentare. De altfel, nu există o practică în sensul acesta. „Anul acesta se încearcă să se facă, pentru prima dată, asemenea determinări. în toată țara sînt nouă laboratoare omologate. Doar rezultatele lor sînt comparabile cu ale celor din Uniunea Europeană”, a mai spus doctorița Lupașcu. în Programul de supraveghere și control al siguranței alimentelor din acest an vor fi efectuate determinări ale concentrației la aditivii E 120 din pastele făinoase și băuturile răcoritoare, E 210, E 212 și E 213, conservanți (benzoați) din băuturile răcoritoare, E 220 pînă la 228 (sulfiți), din vinuri. (Elena ȚINTARU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!