Agricultorii cer bani pentru sectoare de poroducție competitive în Europa

Finanțarea producției agricole a fost, în toate timpurile, mărul discordiei în echilibrarea economică a României. An de an, în economie au fost pompate sume de bani sub formă de subvenții, ajutoare de stat sau sub alte forme, dar eficiența lor nu s-a văzut nici întotdeauna, nici peste tot. Cel puțin în agricultură, politica subvențiilor a fost considerată mereu un greșită, sub orice tip de guvernare, iar producătorii spun acum că ar fi mult mai eficient să fie susținute sectoare de activitate care se dovedesc rentabile și sînt din ce în ce mai căutate. Integrarea în Uniunea Europeană va schimba regimul subvenționării și al finanțării agriculturii, dar pșînă atunci, un an, doi, se mai poate face cîte cva pe propria răspundere în România, însă tot cu ochii ațintiți pe principșiile integrării europene.

Bani în zootehnie

Directorul executiv al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Bacău, Mihai Banu, crede că ferma zootehnică face piață pentru producția vegetală și organizează piața de materii prime pentru industria alimentară. Iată, deci, o oportuniutate, o pistă de abordat, pentru ca în județul Bacău orice ban investit să aibă eficiență. Pentru că județul are potențial în zootehnie. înainte de 1990, comuna Sascut avea, de exemplu, cea mai mare încărcătură de animale – vaci, în special – la numărul de locuitori (circa 12.000) din Europa. „Avem un dezechilibru – este de părere și Flaviu Lazin, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, care se ocupă de strategia agricolă. Ani întregi s-a pompat în vegetal și în sectoare necompetitive. Am tot încurajat porumbul și grîul. Dar nu se face performanță. Trebuie să încurajăm investiția în plante tehnice: sfeclă de zahăr, in și cînepă, hamei și fructe roșii, tutun etc. La legume și fructe am ajuns să importăm 30%. De aceea, am făcut un comapartiment de produse competitive în Minister și acum începem să facem programe pe el. Acum, Legea investițiilor spune: sectorul vegetal este prioritar. Hotărîm în producția de in și cînepă, hamei și tutun etc., direcții alternative la grîu și porumb, care nu aduc valoare. Aceste culturi trebuie să rămînă în zone tradiționale. Practic, după 15 ani, o cam luăm de la început”.

în finanțare se mizează pe Agenția de Plăți

Treptat, toate formele de plăți directe trec, în agricultură, pe structura Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Ea va rămîne totdeauna agenția care va face plățile directe de la Uniunea Europeasnă, cele care vin pe suprafață și pe organizație comună de piață. Programul Sapard, pe 14 iulie, a primit și destinația celei de a doua agenții de plăți pentru dezvoltare rurală. Deci fondurile structurale, cele pentru fermele de subzistență și cele pentru orientare se vor dezvolta pe agenția Sapard, care devine, după ce își încheie misiunea în 2007, agenția de plăți pentru dezvoltare rurală. A doua agenție de plăți. „Aici avem, însă, o problemă – spune Lazin. Este în curs de constituire sistemul de evidență a parcelelor și a animalelor. S-au luat deja imagini din avion pe mai mult de 80% din suprafața țării. Aerofotogramele se transpun în ortofotoplanuri, se face digitizare, se pune pe suport electronic totul, în care poți interveni cu orice modificare. Acolo vii și individualizezi exploatația. Atunci te duci și punctezi cu fiecare proprietar sau cu fiecare exploatator culturile. Se crează o bază de date alfa-numerică în care se înregistrează proprietarul, parcela, poziția, vecinii, cultura în acest an, ce a fost anul trecut etc. Agenția de plăți va folosi aceste informații. Ea va avea 2.950 de angajați, în final”.

Accesul la banii comunitari

Accesul producătorului agricol la finanțare este altă problemă pentru diriguitorii agriculturii. în prezent, sopune Mihai banu, se lucrează la definitivarea Registrului fermelor, pentru a cunoaște exact starea agriculturii județului. Specialiștii intră din casă în casă, iar țăranii trebuie să declare tot ce au. în acest fel, poți ști cu ce te confrunți, care este frontul agricol, ce poți finanța și ce nu. „Dacă țăranul român vrea să aibă acces la niște fonduri, mai ales bani publici, de la Comunitarea Europeană, trebuie să declare totul, să scoată totul la vedere – a opinat Flaviu Lazin. Am scos o hotărîre de guvern pentru alocații pe calitatea alaptelui, pentru aparate de muls la gospodăriile individuale și tancuri de răcire în centre de muls. Pentru asociații de crescători în jurul centrelor. în plus am indexat și prima de lapte cu 10%, care era neindexată de trei luni. Prețul majorat la lapte vine după ce producătorul își instalează echipamentul de muls, pentru că se îmbunătățesc indicii de preluare. Fabricile plătesc calitatea, astăzi. Marii prelucrători plătesc, iar producătorul poate încasa 10 – 11 mii de lei pe litrul de lapte. Chiar 12.000 de lei, în condiții de calitate”.
Producătorii de talie mare cred, însă, că la finanțarea în acest sector se mai poate lucra. Cunoscutul fermier Ioan Chiriac crede din strategia guvernului pentru dezvoltarea zootehniei, a agriculturii în general, a scăpat problemea finanțării. „Am discutat problema înființării cooperativelor de credit rural la nivel de fiecare comună – spune Chiriac. Pentru cine se asociază și are logistica necesară, Ministerul Agriculturii să vină și să capitalizaeze banca . Din acest moment, pămîntul, pe care nici o bancă nu î-l ia garanție, la cooperativa de credit rural devine o garanție. Pentru că proprietarul, dacă pune pămîntul și nu plătește ratele, creanța o poate cumpăra vecinul lui. Astfel relaționăm activitate acolo, în mediul rural. Trebuie să aducem bani pentru oameni care au capacitate antreprenorială . Agricultura trebuie să fie o afacere ca oricare alta”.

Cine pune gaj pentru finanțare?

Secretarul de stat Lazin a amintit banii sînt transferați, pentru Sapard, de la Ministerul Agriculturii la Fondul de garantare a creditului rural și la Fondul de garantare a întreprinderilor mici și mijlocii. Tot prin lege și sidicalizat, adică împreună, ei vin și garantează integral creditul de cofinanțare. Dar și proiectul de finanțare în sine devine garanție. Banca nu acceptă drept garanție instalațiile pentru care se cere credit. Statul, deci, garantează creditul. în momentul în care se obține agaranția, se emite un bilet la ordin. Acest bilet este un instrument prin care se poate executa creanța. „Suma garanatată e mai mare decît soldul creditului spune Lazin. Dacă banca se lovește de probleme de returnare a banilor se duce la fond, dar cedează și biletul la ordin. Fondul transferă biletul la ordin la AVAF – Autoritatea de Valorificare a Activelor Fiscale. Pentru că am spus în lege că este creanță bugetară și urmează căile de recuperare a acesteia. Deci, pînă la urmă, statul este cel care preia riscul. Sapard mai are, astăzi, pste 600 de milioane de euro de consumat. Nu s-au consumat decît 15 – 16 procente de la Uniunea Europeană”.
Ministerul Agriculturii a dat drumul și la Legea investițiilor, pe 10 ani, cu perioadă de grație de 1 – 5 ani. Sînt asigurate fondurile pentru atîtea prevederi legale? „Acum, din acest Buget dificil – a mai spus Falviu Lazin -, putem transfera 100 – 150 de miliarde de lei la fondul de garantare pentru accesibilizarea Sapard. Cu aceasta se pot garanta credite de 500 de miliarde de lei. Și mai dăm 300 – 400 de miliarde, probabil, pe Legea investițiilor. Din creditul de investiții, 50% se duce pe creșterea animalelor. Pînă acum, am tot dat subvenții de sprijin în sectorul vegeta și este 3-1 în favoarea acestui sector față de zootehnie. Or, nici nu avem numărul de animale care să mănînce atîta producție vegetală”. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!