ANALIZĂ. Cum i-a uitat pe tineri administrația Viziteu. Zero lei în bugetul din 2026, consultări de formă și clădiri lăsate în paragină

Weekendul trecut, inaugurarea Athletic Park a fost prezentată drept un eveniment care nu s-a adresat doar sportivilor, ci și tinerilor din Bacău. Dincolo de această coincidență fericită, municipalitatea nu a organizat niciun alt eveniment dedicat tinerilor băcăuani, iar măsurile destinate acestora lipsesc din peisajul politico-administrativ local.

În urmă cu 10 ani, Bacăul a concurat cu succes pentru titlul de Capitală a Tineretului din România, devenind primul oraș din România care a avut curajul, în baza unei candidaturi scrise, să își asume o serie de măsuri pentru tineri care trebuiau preluate și duse mai departe de orice administrație venea la cârma orașului. Printre cele mai importante se numărau obligații legale precum existența unui fond de tineret, funcționarea unui consiliu consultativ de tineret care să se întrunească periodic, respectiv adoptarea unei strategii de tineret care nu doar să existe, ci și să fie aplicată. Plus demersuri pentru amenajarea unui centru de tineret, materializate ulterior în ideea de a reabilita Cinema Orizont și a-l transforma în actualul Hub de tineret, dar și un vast program de măsuri și contexte pentru tinerii din Bacău.

La 10 ani de la Capitala Tineretului

Din păcate, administrația de la acea vreme a văzut contextul ca pe unul strict politic, a încercat să își fidelizeze tinerii și organizațiile care administrau programul la nivel local, iar asta s-a văzut ulterior. În loc ca mediul de tineret să fie și mai puternic, la pachet cu pandemia am primit un mediu asociativ local mai sărac și mai dezorientat ca niciodată. De ce? Pentru că cei care au guvernat atunci programul nu s-au gândit să dezvolte, să ajute alte organizații mai mici, ci cum să facă evenimente cât mai mari și mai frumoase, cu ajutorul municipalității care avea tot interesul să îi îmbuneze și să îi țină „calzi”, finanțați, sprijiniți atent. A fost cald o perioadă, după care efectele s-au văzut. Acum, ultima activitate/postare/răsuflare online a acelei organizații-umbrelă de tineret are aproape 2 ani.

Cum unu e mai mare ca zero (ajungem și la zeroul prezent), administrația Necula s-a ținut o perioadă de alocarea a peste 1 milion de lei pentru fondul de tineret. Sigur, fără să îi aloce competitiv, prin concurs de proiecte, așa cum a promis în candidatură, asta întâmplându-se cu participarea organizațiilor care i-au primit prin parteneriate directe. De altfel, a făcut și o strategie de tineret (fără plan de implementare și buget aferent alocat), a demarat proiectul european privind Hubul de tineret Orizont, a amenajat de formă un centru de tineret pe str. Vasile Alecsandri care nu era pus la punct, cu un mecanism netransparent și discutabil de acces și a pus în funcțiune Consiliul consultativ pe probleme de tineret. Dacă punem la socoteală și ZidArt, inițiativă care a luat naștere datorită programului de Capitală a Tineretului, putem spune că niște lucruri s-au mișcat.

Zero lei pentru tineret în bugetul municipal pe anul 2026

Zece ani mai târziu, două mandate și jumătate trecute, administrația condusă de Lucian Stanciu-Viziteu pune în dezbatere publică bugetul local pe anul 2026 fără niciun leu alocat pentru activități de tineret și cu infima sumă de 1.000 de lei pentru reabilitarea Centrului de tineret de pe str. Vasile Alecsandri, închis din cauza pericolului de prăbușire.

Când vă mai puneți problema de ce în Bacău nu se întâmplă aproape nimic, felul în care autoritatea locală sprijină activitățile mediului asociativ și pe cele ale tinerilor ar trebui să vă ducă ușor către un răspuns. Acolo trebuie prevăzuți bani care să fie accesați prin concursuri de proiecte, nicidecum prin parteneriate directe și alte scheme gândite de diverși consilieri sau funcționari care se gândesc la ciubucuri. Potrivit Legii 350/2006 a tinerilor, un astfel de fond nu este opțional, ci reprezintă o obligație.

Totodată, municipalitatea este vizată de un dosar care a fost trimis în judecată pentru fapte de corupție care ar fi fost săvârșite în ceea ce privește achizițiile de dotare a Hubului de tineret „Orizont”, fiind produs un prejudiciu de 300.000 lei.

Cât despre strategia de tineret, cea adoptată în 2019 a expirat în 2023, iar un proiect de prelungire a valabilității și de demarare a realizării unei noi strategii a fost avizat negativ în toamna anului 2024 chiar de administrația Viziteu. Nici la consultarea tinerilor municipalitatea nu stă bine. Consiliul Consultativ pe Probleme de Tineret (CCPT) al municipiului Bacău a fost înființat în 2016, însă acesta nu a mai fost convocat de ani de zile, fiind ștearsă inclusiv secțiunea de pe site dedicată acestui organism obligatoriu. Potrivit aceleași Legi a tinerilor, Consiliul Local are obligația de a organiza proceduri de consultare cu organizațiile de tineret în toate problemele ce vizează tineretul, însă acest lucru lipsește cu desăvârșire la nivelul municipiului Bacău.

Mecanisme paralele și dialoguri tip breloc

În tot acest timp în care nu aplică Legea tinerilor privind consultarea și finanțarea tinerilor, Primăria Bacău simulează consultarea tinerilor prin mecanisme comode și inițiative de PR care au la bază evenimente de tipul „primar pentru o zi” sau consilii formate din copii care sunt plimbați pentru operațiuni foto fie pe șantierele municipalității, fie la instituțiile subordonate. De exemplu, în campania #Ozicuprimarul desfășurată în primăvară, unul dintre cetățenii băcăuani invitați să vadă activitatea administrației locale din interior apare și în fotografiile realizate la evenimentele locale ale partidului USR.

La final, pentru că Bacăul este un oraș candidat la titlul de Localitate Prietenă a Copiilor, las aici o provocare. În 1992, Roger Hart a dezvoltat pentru UNICEF un model cu 8 trepte privind nivelul de implicare a copiilor în decizii, de la non-participare la participare autentică (From Tokenism to Citizenship). Căci scopul consultării tinerilor nu este acela de a bifa această activitate, de a o face pentru imagine, ci de a-i asculta cu adevărat și a-i integra cât mai mult în procesul decizional, prin mecanisme adecvate.

Modelul complet are 8 trepte:

1. Manipulation – tinerii sunt folosiți fără să înțeleagă procesul
2. Decoration – sunt „de decor”, pentru fotografii, prezență simbolică
3. Tokenism – li se dă aparent voce, dar fără influență reală
4. Assigned but informed – au rol clar și înțeleg procesul
5. Consulted and informed – sunt consultați și primesc feedback
6. Adult-initiated, shared decisions with youth – decizii împărțite
7. Youth-initiated and directed – inițiat și condus de tineri
8. Youth-initiated, shared decisions with adults – parteneriat real tineri-adulți

Așadar, considerați că tinerii din Bacău sunt acum implicați activ în deciziile care îi privesc, în deciziile privind viitorul lor și al orașului? Sau sunt doar folosiți în mecanismele municipalității?