Apicultorii dau o tonă de miere pentru taxa de drum

Peste 100 de membri ai Filialei Bacău a Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACAR) au pichetat ieri, 6 aprilie, Prefectura în semn de protest pentru modul abuziv în care li se percepe taxa de drum. Apicultorii au venit în frunte cu președintele filialei, Gheorghe Mateescu, și cu vicepreședintele Gheorghe Sava, purtînd pancarte pe care se putea citi „Taxa de drum desființează productivitatea în apicultură” sau „Vrem să plătim taxa de drum după numărul de zile în care folosim drumurile publice”. Protestatarii au înmînat prefectului Gabriel Berca o scrisoare în care au explicat de ce consideră nedreaptă încasarea taxei de drum ca și la proprietarii obișnuiți de autovehicule, dar și importanța creșterii albinelor pentru agricultura românească. Aflată întîmplător la fața locului, o echipă a televiziunii franceze „France 3” a transmis și ea evenimentul

Pe aceeași termă, apicultorii din toată țara și-au concertat, ieri, acțiunile de protest, astfel încît ei au pichetat prefecturile din toate județele. „Am ajuns la exasperare – ne-a declarat președintele filialei băcăuane, Gheorghe Mateescu. Sîntem puși pe picior de egalitate cu toți străinii care vin în România și folosesc drumurile, dar cînd e vorba de taxe noi nu mai avem aceleași obligații, ci mai mari. Noi nu folosim drumurile publice decît maxim zece zile pe an, dar plătim pentru tot anul. Ni se încasează 930 de euro pentru o rovignetă, iar după 2007 taxa se va ridica la 1.550 de euro. Socotiți și dumneavostră, dacă mierea ni se ia cu 40.000 de lei kilogramul, ajungem să pierdem anual aproape o tonă de produs. Și, culmea, nici nu ni se percepe taxa în rate trimestriale, cum prevede legea. Am fost să plătesc și mi s-a spus că sînt deja penalizat pentru primul trimestru al anului”.

Românii nu mai au loc nici pe piața europeană

Filiala ACAR din Bacău numără circa 400 de membri, dar în județ sînt activi aproximativ 2.500 de crescători de albine. „Este o muncă pasionantă – spunea apicultoarea Mariana Cojoc. Dar iată cîte piedici ni se pun. De ce nu sîntem tratați ca străinii care folosesc, într-adevăr, drumurile României doar un număr de zile pe an și sînt taxați ca atare. Vremea a devenit frumoasă, iar noi ar trebui să plecăm cu caravanele în locurile pastorale, dar în așa condiții nu cred că o vor face mulți”. Pe lîngă aceste probleme, apicultorii acuzau ieri și alte greutăți. Prima ar fi prețurile foarte scăzute la export pentru produsele apicole românești, ca urmare a invadării pieței europene cu mierea importată din Argentina, Australia, China sau Brazilia. Saturată cu miere din aceste țări, piața europeană a renunțat la mierea românească, astfel încît exportul a scăzut de la 18.000 de tone în anul 2003, la numai 7.500 de tone anul trecut.

Statul uită și de efectele polenizării

Crescătorii de albine ar putea, în aceste condiții, să abandoneze producția de miere pentru valorificarea pe piață și să se mulțumească doar cu consumul personal. Mai mult, diriguitorii statului se pare că au uitat cît de utile sînt albinele pentru polenizarea plantelor. Apicultorii spun că producția agricolă este mai mare cu 30 pînă la 80 la sută datorită tocmai acestui fenomen, dar nimeni nu s-a gîndit că el costă și că, evident, ar trebui plătit. „Polenizarea este plătită în țările dezvoltate – spunea și Gheorghe Sava -, pentru că efectele asupra producției agricole sînt chiar mai mari decît asupra producției apicole în sine. Iată de ce acolo principalul venit al apicultorilor este plata pentru polenizare. Noi dorim să fim corect înțeleși, că fără ajutorul statului numărul apicultorilor și al familiilor de albine va scădea”. Românii se uită, acum, la unguri, care au protestat chiar la Uniunea Europeană și, în acest an, au primit ce li se cuvenea: o compensație pentru pierderile de pe piața invadată de mierea din țările avantajate natural. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!