~3 min lectură 0 comentarii

Aproape 300.000 de băcăuani merg anual la cinema. Bacăul a prins Top 10 al orașelor cu cei mai mulți împătimiți ai filmelor

Redacția Ziarul de Bacău

Aproape 300 de mii de băcăuani au trecut pragul cinematografelor în anul 2017, se arată într-o analiză efectuată de o agenție, pornind de la datele oferite de Centrul Naţional al Cinematografiei. Astfel, Bacău este pe locul 10 în țară, ca aflux de public în cinema.

Industria cinematografică a beneficiat de pe urma centrelor comerciale

Din cele 13,9 milioane de bilete plătite de români la cinema în 2017, nu mai puţin de 10 milioane, reprezentând 72% din numărul total, au fost vândute pentru sălile din zece oraşe. Cele mai mari pieţe cinematografice din România sunt Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa şi Timişoara, care concentrează 54% din cerere.

Oraşele româneşti în care se înregistrează cel mai mare aflux de public în cinema sunt Bucureşti (4.944.978 de vizite la cinema ȋn 2017), Cluj-Napoca (918.022), Constanţa (824.477) şi Timişoara (802.416). Spectatorii din cele patru municipii, alcătuiesc cele mari pieţe cinematografice din România, concentrând 54% din cerere. Următoarele şase centre urbane în care filmele atrag mulţi spectatori sunt Braşov (558.276), Brăila (558.252), Ploieşti (483.703), Iaşi (483.000), Piteşti (362.031) şi Bacău (299.668). Interesant este şi faptul că Braşovul şi Bacăul au acelaşi număr de săli de cinema, 8.

Industria cinematografică a beneficiat de pe urma centrelor comerciale

La începutul anului, cele 41 de centre comerciale din România care aveau un cinematograf multiplex, ajungeau la un număr mediu de săli de proiecţie de 7,8. Astfel, analiza arată că, în medie, dezvoltatorii au amenajat câte o sală de cinematograf la fiecare 5.000 de metri pătraţi ȋnchiriabili ai centrului comercial.

„Industria cinematografică a beneficiat din plin de pe urma dezvoltării centrelor comerciale din ultimii ani, tinând cont de faptul că, în 2017, aproximativ 90% din sălile de cinematograf din Romȃnia se regăseau ȋn cadrul mall-urilor, care de altfel, au atras şi peste 90% dintre spectatori. Investiţiile ȋn cinematografe sunt extrem de ridicate, dar acestea aduc beneficii substanţiale pentru imaginea şi traficul centrelor comerciale, întregind totodată componenta socială din ce ȋn ce mai puternică a acestora”, declară Bogdan Marcu, de la Cushman & Wakefield Echinox.

Numărul de spectatori înregistraţi în cinematografele din România a crescut cu 6,4% în 2017 faţă de anul precedent. Şi, în acelaşi fel, a crescut uşor şi numărul vizitelor per locuitor, de la 0,67 la 0,7. De altfel, oraşele în care se poate vorbi despre cea mai mare aglomeraţie în cinematografe, cifrele arătând cel mai ridicat grad de utilizare a infrastructurii cinematografice existente, sunt Iaşi (1,53 spectatori/loc/zi), Bistriţa (1,44 spectatori/loc/zi) şi Satu Mare (1,4 spectatori/zi), urmate de Oradea (1,18 spectatori/loc/zi) şi Sibiu (1,15 spectatori/loc/zi).

Atunci când se ţine cont de numărul de locuitori din oraş, sucevenii sunt cei mai conştiincioşi spectatori din sălile de cinema (3,14 vizite per locuitor ȋn 2017). În topul raportării acestor medii, urmează Constanţa (2,9), Deva (2,84), Cluj-Napoca (2,83) şi Bucureşti (2,63).

sursa – ZF.ro

 

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.