Arhivele statului – memoria scrisă a județului

Pe aici au trecut urmașii boierului Lecca, ai familiei Brăescu, ai Sturdzeștilor, ai familiei Ghika, Rosetti-Tescanu sau Ata Constantinescu, interesați să găsească actele necesare recuperării proprietăților confiscate de comuniști. Tot aici sînt adăpostite sentințe judecătorești vechi, copii după actele vechi de peste un secol, registre mitrice (cele ale parohiilor), acte de succesiune sau ziare locale vechi, astăzi uitate. Este memoria Bacăului adunată și condensată în dosare, fișe și fotocopii ce s-ar putea întinde pe aproape 7 kilometri, însumînd o adevărată enciclopedie a limbilor ce definesc cultura europeană: engleză, franceză, greacă, armeană, germană, precum și slavă și latină. Un spațiu modest și sobru, în care Uniunea Europeană încă nu și-a făcut simțită prezența. „Deocamdată nu se simte nimic. Aceeași lipsă de bani și dotări pe plan central destul de slabe. Oricum, în două săptămîni nu se pot face minuni. Intrarea în Uniunea Europeană nu înseamnă imediat deschiderea unor vane prin care să curgă lapte și miere. Dar avem speranțe că se vor produce niște schimbări semnificative”, ne-a declarat Vilică Munteanu, directorul Direcției Județene Bacău a Arhivelor Statului.
Cum puțini băcăuani cunosc frumusețea și importanța acestui loc, în sala de lectură de la Arhivele Statului continuă să vină de ani buni aceleași categorii de cititori. „Cercetătorii, reprezentanții unor instituții interesate să-și organizeze arhivele proprii și cei dornici să-și redobîndească drepturile sînt cei mai frecvenți abonați la Direcția Județeană Bacău a Arhivelor Statului (DJBAS)”, ne-a spus directorul Munteanu. Ce-i drept, mai vin și unii curioși care își doresc să găsească documente străvechi, în speranța că ar putea avea parte de proprietăți asemănătoare celor deținute de boieri în urmă cu patru, cinci veacuri. „Au fost persoane care voiau să le oferim actele de proprietate ale familiei de la anul 1.500, în condițiile în care nu știau nimic despre familia din acele vremuri. Acest lucru ar fi însemnat reconstituirea unui arbore genealogic. Ori, așa ceva se realizează extrem de greu. Cel mai lung arbore genealogic făcut unui băcăuan, din cîte cunosc, este cel întocmit familiei lui Ion Ionescu de la Brad, care a ajuns pînă în veacul al XV-lea”, ne-a spus directorul Munteanu. (Constantin GHERASIM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!