Ascensiuni duhovnicești

Duminica Ortodoxiei

• duminica I din Postul Sfintelor Paști – Duminica Ortodoxiei
• biruința dreptei credințe n venerarea icoanelor n Sinodikonul Ortodoxiei n rolul Ortodoxiei în istoria românilor

Prima duminică din Postul Sfintelor Paști poartă numele de „Duminica Ortodoxiei”, în memoria și spre cinstirea uneia dintre cele mai strălucite biruințe repurtată de creștinismul răsăritean în colaborare cu cel apusean. în veacul VIII (d.Hr.), Bizanțul a fost tulburat de o luptă necruțătoare împotriva cultului Sfintelor Icoane, cunoscută în istoria Bisericii universale cu numele grecesc de iconoclasm sau iconomahie. Persecuția a început din cauza decretelor date de împărați bizantini de origine isauriană care, sub influență arabă, au interzis prezența icoanei în biserici. Sub Leon al IV-lea Isaurul, persecuția a atins apogeul. în această perioadă „iconoclastă” s-au folosit cele mai brutale mijloace pentru înlăturarea icoanelor din biserici sau chiar din casele credincioșilor. Au fost distruse atunci icoane de mare valoare istorică și artistică, unele fiind arse sau aruncate în apele mării Bosforului. Multă durere s-a produs atunci în sufletele credincioșilor care iubeau icoanele Mântuitorului, ale Prea-sfintei Treimi, ale Maicii Domnului și ale tuturor sfinților. Mai grav, s-au înregistrat mii de jertfe omenești, fiind torturați și uciși ierarhi, monahi, preoți și credincioși de toate vîrstele și categoriile sociale. Ei au fost supuși chinurilor sau au fost exilați pentru că s-au opus ordinelor imperiale de necinstire a icoanelor.
Distrugerea icoanelor însemna o gravă prejudiciere a cultului creștin pentru că însăși Liturghia nu se poate săvîrși fără prezența icoanei Mîntuitorului în Biserică.
Persecuția s-a potolit în toamna anul 787, cînd împărăteasa bizantină Irina, în asociere cu patriarhul Tarasie al Constantinopolului, a convocat cel de-al VII-lea Sinod Ecumenic în cetatea Niceea (sud-est de Constantinopol). Au fost prezenți în jur de 350 de episcopi, la care s-au adăugat peste 130 de egumeni și monahi. Au fost prezenți și reprezentanți ai Bisericii Romei, iar din partea Bisericii stră-române episcopul „Ursus al avaritenilor”. Hotărîrea dogmatică aprobată de plenul Sinodului fixa adevărul că „venerarea icoanelor trebuie să fie numai cinstire, iar nu adorare, deoarece aceasta se cuvine numai lui Dumnezeu. Apoi, cinstirea icoanelor este numai relativă, pentru că noi respectăm icoana, întrucît ea reprezintă o persoană sfîntă sau pe Hristos. Deci, cinstirea nu se adresează materiei și, astfel, ea nu este idolatrie. în consecință, este bineplăcută cinstirea icoanelor sfinților, ale Maicii Domnului, ale sfinților îngeri, ca și ale Sfintelor Moaște și a Sfintei Cruci”.
âmpărații bizantini din primul deceniu al veacului al IX-lea au avut aceeași atitudine binevoitoare și plină de evsevie a împărătesei Irina față de iconoduli (cinstitorii de icoane). Dar, la scurt timp au urcat pe tronul imperial doi împărați iconoclaști: Leon V Armeanul și Teofil, care au revigorat persecuția iconomahă. După moartea împăratului Teofil, în 842, soția sa Teodora, care conducea treburile Imperiului Bizantin în numele fiului lor minor, a fost de acord cu numirea noului patriarh de Constantinopol, Metodie. Acesta fusese persecutat de fostul împărat și a convocat un sinod la Constantinopol, care a restabilit definitiv cultul Sfintelor Icoane în Biserică. A fost alcătuit atunci un document foarte important numit „Sinodikonul Ortodoxiei”, un tomos prin care erau aclamate toate hotărîrile dogmatice luate în Sinoadele ecumenice ca bază ale credinței adevărate și erau anatemizate („sit anathema!”) toate ereziile ca abateri grave de la dreapta credință. Prima citire a acestui document s-a făcut în Duminica I din Postul Mare al anului 843. Această duminică s-a numit de atunci „Duminica Ortodoxiei”, ea fiind venerată pînă astăzi. Este „Duminica dreptei învățături” pentru că termenul „Ortodoxie” este de origine grecească, fiind format din „orthos” – drept și „doxa” – mărire sau învățătură. „Ortodox” înseamnă, deci, drept-credincios, drept măritor creștin.
Pentru români, Ortodoxia a avut și are un mare rol în istorie. Ea este credința moșilor și a strămoșilor noștri, este trecutul de jertfă al înaintașilor. Deoarece Ortodoxia s-a identificat cu interesele mari ale neamului românesc și a fost una cu el în decursul istoriei sale bimilenare, marele poet Mihai Eminescu a afirmat că „Biserica Ortodoxă a fost mama neamului românesc”. Cinstind Duminica Ortodoxiei, să ne rugăm Prea Sfintei Treimi pentru întărire în credință, pentru unitatea credinței, pentru bună înțelegere între oameni și pentru pace în lumea întreagă, în numele lui Hristos cel jertfit și înviat! (Pr. prof. dr. Constantin LEONTE)s-au înregistrat mii de jertfe omenești, fiind torturați și uciși

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!