Casele țiganilor din Gura Văii topite de Trotuș

Zeci de familii de țigani din cartierul țigănesc din Gura Văii situat chiar pe malul Trotușului au atins culmile disperării după ce viiturile le-au înghițit casele. în timp ce le ascult păsurile ochii îmi fug pe ruine. Casele cele mai solide au supraviețuit, celelalte au fost puse la pămînt. Pernele multicolore și fustele înflorate salvate din calea puhoaielor stau la loc de cinste, desfășurate în toată splendoarea lor pe resturi de garduri. E singura pată de culoare în nămolul care domnește și duhnește peste tot. Puhoi de țigani îmi ies în întîmpinare și mă invită zgomotos să le văd casele distruse. „Haide doamna să vezi unde stau. Am prins cinci șerpe, peste tot sînt numai șerpi și șobolani. Am copil de țîță, cum pot să stau eu aici?”, sare o femeie, în timp ce agită în brațe un puradel de cîteva luni. Țîncul se uită debusolat la ea. Alte femei mai în vîrstă îi țin isonul. Din toate direcțiile aud lamentări. „Am făcut împrumut la bancă și mi-am luat televizor și aragaz. Am rămas doar cu hîrtiile”, spune o țigancă. O alta încearcă să mă convingă de lupta ei cu microbii pe care i-au adus puhoaiele. „Ne mănîncă pielea doamna și pe noi și pe copilașii noștri”, spune alta în timp ce face o demonstrație strașnică de scărpinat în fața mea. Cele mai tinere, rujate și machiate din belșug nu par atît de afectate și nu scot prea multe vorbe, doar asistă la înverșunarea veteranelor de vîrstă. Cîteva cupluri mă strigă de sub umbra corturilor în care stau acum să le fac poze. De altfel zeci de corturi și de cotigi plantate printre ruine demonstrează că țiganii se adaptează imediat la mediu. Aflu și ce ajutoare ar vrea să primească. „De toate, casetofoane, televizoare”, mă lămurește o țigancă. Nu ajung la capătul satului și mă întorc în timp ce strigăte răsună în urma mea. „Da la noi de ce nu veniți să vedeți ce ne-au făcut inundațiile! Nu mai avem unde să stăm”, strigă o țigancă cît o țin rărunchii. „Avem 28 de corturi pe care le-am primit de la comandamentul din Argeș. Pe acestea nu le-am dat pentru că exista riscul să le distrugă. Au și spus că vor da țevile la fier vechi. în schimb, vom împărți la familiile cele mai grav afectate alte zece corturi mari de armată pe care urmează să le primim de la comandamentul de urgență din Comănești. Pe acestea nu trebuie să le mai dăm înapoi. Corturile vor fi montate pe un teren stabilit de Consiliul Local”, a spus Vasile Pașcu, primarul din Gura Văii. Pașcu a mai arătat că toate cele 60 de case țigănești care au fost înghițite de ape nu au acte.

Ajutoarele încing spiritele

De cînd Trotușul a dat buzna în cartierul țigănesc puzderie de țigani își fac veacul în fața primăriei în speranța că vor pune mîna pe ajutoare. Stau acolo și zi și noapte, sînt alungați, iar se întorc. Nu trece transport netaxat. Și joi primăria era străjuită de o masă multicoloră de țigani. „Să ne dea primăria loc de casă să ne facem și noi ceva mai bun că acolo nu mai putem sta”, își prezintă scopul un țigan cu ochi albaștri. Nu uită însă să aducă vorba și de ajutoare. Cît despre bunuri, de ar curge în valuri și tot nu ar fi mulțumiți, și-a prezentat poziția primarul Pașcu. Au auzit ei că primăria ascunde ajutoarele și că le dă la români. „Nouă ne dă bulendre. Da’ ce! Noi nu ne îmbrăcăm cu haine românești. Să ne dea pateuri”, a sărit un țigan. De la primar am aflat că nici vorbă de așa ceva. „Nu sînt deloc înțelegători și cînd vine o mașină cu ajutoare sar pe ea de sînt în stare să o rupă. Le-am dat ajutoare dar ei nu vor fi niciodată mulțumiți. întotdeauna li se pare că au primit prea puțin”, a spus primarul Pașcu. Și căpitanul Virgil Vrînceanu de la „Inspectoratul Județean de Jandarmi”, responsabil cu asigurarea liniștii și ordinii publice în aceste momente, ne-a descris haosul care se crează printre țigani atunci cînd apare o mașină cu ajutoare. „E dezastru. Se calcă în picioare și sînt în stare să ia mașina pe sus”, a spus Vrînceanu. Așa se face că toate eforturile s-au concentrat joi ca să permită o intrare normală și fără riscuri unui tir încărcat cu opt tone de ajutoare venite din Italia. Convoiul a fost însoțit de jandarmi și de două echipaje de poliție rutieră venite de la Onești. încărcătura a fost depozitată în sediul fostului CAP, de acolo urmînd să fie împărțite la persoanele afectate de inundații, după cum a spus primarul Pașcu. (Bianca TOMESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!