Cereri mamut

60.000 de hectare de pădure revendicate

• solicitările au venit din partea cîtorva familii de boieri n cea mai mare suprafață, 30.000 de hectare, este cerută de familia prinților Ghika n în ordinea mărimii suprafețelor revendicate, urmează Eforia Spitalului Sfîntul Spiridon din Iași și familiile boierești Negropontes, Rosetti, Sturza și Știrbei n retrocedările au fost cerute pe baza Legii 247/2005 n de atunci s-au înregistrat cereri pentru încă 150.000 de hectare, dublul suprafeței disponibile la ora actuală în județ

Aproape 60.000 de hectare de pădure au fost cerute înapoi doar de cîteva familii boierești care au avut proprietăți silvice în județul Bacău. La acestea se mai adaugă însă și alți foști proprietari care au făcut cereri de retrocedare pe baza aceleiași legi: 247/2005. Adunate, cererile de retrocedare, ajung la o suprafață de 150.000 de hectare de pădure. Trebuie să menționăm că acestea sînt cereri noi, în afară de retrocedările efectuate deja pînă acum. Oficialitățile susțin că avalanșa de cereri a dus la o situație cel puțin aberantă: surpafața cerută de foștii proprietari este dublă față de disponibilul existent în județul Bacău la ora actuală. „în anul 1948, data naționalizării pădurilor, Casa Autonomă a Pădurilor Statului, fostul CAPS și acutala Regie Națională a Pădurilor avea în administrare, conform înscrisurilor, 123.000 de hectare. După revoluție, Direcția Silvică Bacău avea în administrare 270.000 de hectare. De atunci, pe baza celorlalte legi funciare, s-au predat către foșii proprietari 64.000 de hectare. Rezultă o diferență de 210 000 hectare existente în prezent în administrarea statului. Dar cum la naționalizare nu au fost preluate de la oameni decît 123 000 de hectare, rezultă că la ora actuală ar mai fi disponibil la retrocedare 87.000 de hectare. Or, cererile cumulează pînă acum 150.000 de hectare, deci dublul acestei suprafețe”, ne-a explicat Gheorghe Savu, directorul Direcției Silvice Bacău.

âmproprietăriri pe bază de declarații de martor

Unul dintre motivele care au dus la această situație anormală este și acela că, cel puțin imediat după revoluție s-a permis retrocedarea pădurilor chiar și pe bază de declarații de martori, ceea ce a dus la împroprietărirea de fapt a unor persoane fără ca acestea să fi avut dreptul. „Au venit oamenii și au declarat unii pentru alții că au fost vecini de loturi și gata, au și fost puși în posesie. Aici un mare rol au avut comisiile comunale de aplicare a Legilor fondului funciar care și-au dat girul asupra legalității acestor declarații pe baza cărora s-a efectuat și validarea. Ca să nu mai vorbim de presiunile făcute de primarii care aveau tot interesul să-și asigure un electorat fidel. Iată însă că a venit ora adevărului, cînd iese la iveală dimensiunea reală dintre ceea ce s-a naționalizat și ceea ce s-a retrocedat sătenilor”, a mai adăugat Savu. Acesta este și motivul pentru care sînt verificate cu foarte mare strictețe cererile noi de retrocedare, iar validările se fac doar după examinarea cu atenție a tuturor documentelor depuse la dosare.

Familia Ghikuleștilor cere 30.000 de hectare

Cea mai mare suprafață de pădure cerută în județul Bacău este revendicată de familia prinților Ghika. Aceștia solicită retrocedarea, nici mai mult, nici mai puțin, a 30.000 de hectare. Practic, ei au depus dosare pentru retrocedarea unor suprafețe de pădure situate pe Valea Muntelui, în Dărmănești, Comănești, Asău, Brusturoasa, Agăș și Palanca. „Noi le-am respins cererea, pentru că provin dintr-o ramură a familiei Ghikuleștilor care nu a avut niciodată în proprietate păduri în zonă. Au existat două ramuri ale familiei: una a lui Nicolaie Dimitirie Ghika, cel care a avut prin testament păduri în județul Bacău, și sora acestuia, Maria Ghika. Ea a primit prin dotă din partea părinților bani și alte bunuri, dar nu pădure. Cei care revendică pădurile acum provin din ramura Mariei Ghika și pe acest considerent am respins cererea de retrocedare. Tot din aceleași motive le-am respins și cererea de retrocedare a Palatului Ghika și a parcului din centrul orașului. Cea mai mare suprafață pe care am aprobat-o este de 400 de hectare de pădure”, ne-a declarat Viorel Miron, primarul orașului Comănești. Aceiași reprezentanți ai Ghikuleștilor au fost refuzați și în alte comune de pe Valea Muntelului. „Cea mai mare suprafață pentru care s-a cerut retrocedarea la noi în comună este de 10.000 de hectare și a venit din partea lui Elie Vlad Sturza, ca moștenitor al familiei Ghika. Am respins cererea în comisia locală pentru că sînt rude de gradul 5, din ramura Mariei Ghika, ori legea spune că numai rudele pînă la gradul 4 au drept de retrocedare. Probabil că cea mai mare suprafață pe care o vom retroceda va fi de 1.800 de hectare și a fost cerută de de Alexandru Radu Rosetti, un nepot care a adus și documente doveditoare și totul este în regulă”, a arătat Adrian Paliștan, primarul comunei Palanca.

Alții la rînd

în ordinea mărimii suprafețelor revendicate urmează Eforia Spitalului Sfîntul Spiridon din Iași. „Acest fost proprietar a depus dosare pentru retrocedarea a 12.000 de hectare de pădure, dar nu într-un singur loc, așa cum este cazul familiei Ghika, ci pe raza întregului județ”, a remarcat Gheorghe Savu. Urmează apoi, în ordine, familia fostului general Eremeia Grigorescu. Moștenitorii acestuia solicită retrocedarea a 9.000 de hectare în comuna Oituz. în Dărmănești, moștenitorii familiei Știrbei au cerut 6.500 de hectare. în rest, foștii proprietari, în general moștenitori ai familiilor boierești, vor să primească suprafețe cuprinse între 1.000 și 1.500 de hectare. Printre aceștia se regăsesc reprezentanți ai familiilor Varlaam, Rosetti sau Sturza. (Mirela ROMANEȚ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!