COLȚUL SCRIITORULUI

Iobag

Dan PERȘA

Reacția elevilor de clasă a cincea, care au primit ca temă la teza de olimpiadă să continue un basm în care împăratul și împărăteasa vroiau să aibă copii și bravii noștri elevi nu s-au putut gîndi decît la sex, îmi amintește o întîmplare din vremea tinereții. Celor foarte timizi ce intrau în grupul nostru, le dădeam, îndată ce aveam ocazia să jucăm „mima”, să mimeze cuvîntul „iobag”. Nu e greu de mimat, pentru că poți face cu mîinile în aer semnul planetei Pămînt, apoi te poți cocoșa și să arăți pe cineva care cară un sac și face alte roboteli. Dar timizii se gîndeau și ei, aidoma elevilor noștri, la chestii sexuale și se blocau. Bine măcar că tinerii de clasă a cincea nu s-au pus pe plîns și să dea teza scrisă cu lacrimi! Ceea ce n-ar fi fost chiar de mirare, odată puși în asemenea dificultate! Iată că mintea lor nu mai poate alege, fie și cînd vine vorba de un basm, altceva decît conotațiile sexuale. Care îi mai pun și în dilemă! Desigur, nu e de rîs. Chiar dacă omenești sînt foarte toate cele aflate pe lume, Internetul, mai mult decît suma filmelor despre sex ale lumii, la un loc cu revistele pornografice sau sexi, dă zor imaginației să se ducă direct spre impudoare. Ce ar putea contracara acest act cu care Internetul cotropește mințile tinerilor, deoarece e limpede că încercarea echipelor speciale alcătuite prin lume pentru subminarea site-urilor sexi și pornografice a dat greș? Orice copil poate accesa site-uri interzise, doar spunînd da, am peste 18 ani, pentru că doar atît li se cere. Și e clar că nu-i putem păzi de astfel de site-uri, deoarece curiozitatea și dorința lor de a vedea și a se emoționa e prea mare. Și nici n-ar fi de dorit să-i păzim, pentru că educația făcută prin constrîngeri și interdicții le-ar diminua șansa unei dezvoltări normale. Așa încît, am privit afirmația cuiva că s-ar face prea multe lecții de sexologie în școală și asta i-ar strica pe elevi, ca pe-o afirmație iresponsabilă. Dimpotrivă, școala e locul unde trebuie să fie educați elevii și acolo trebuie să li se spună despre cîte în lună și în stele, fără a li se ascunde sau interzice ceva, pentru că doar în școli există acel personal calificat, profesorii, ce pot să le ofere elevilor o imagine corectă asupra tuturor aspectelor lumii în care trăim și asupra tuturor aspectelor existenței umane. Nu tabuurile, nu pudibonderia, nu interdicțiile sînt cele care vor face din elevi niște oameni în adevăratul sens al cuvîntului, ci totala deschidere. Să faci caz că elevii de clasă a cincea s-au blocat cînd a fost vorba să scrie despre împăratul și împărăteasa care vor să aibă copii, dovedește mai mult decît o carență a civilizației noastre, pe care n-o poți opri de la profitul de pe urma sexului, o carență a sistemului nostru de învățămînt. Nu a profesorilor, care ar fi îndată acuzați de cine știe ce, de cum ar fi mai deschiși cu elevii și ar încerca să-i educe în zone aflate dincolo de rigida programă de învățămînt. Ci există o rigiditate a programei, a modului în care e gîndit învățămîntul la noi la nivelul cel mai înalt. Unul dintre lucrurile la care trebuie să ne gîndim (o dovedește reacția elevilor la olimpiadă), este și acela că nu trebuie să le creăm tinerilor inhibiții, ci să abordăm cu ei în școală orice subiect. Pentru că, altfel, vor învăța din altă parte și o vor face greșit. Cu repercusiuni de durată și asupra vieții lor personale, și asupra societății în care trăiesc. Helvetica-R șa și să arăți pe cineva care cară un sac și face alte roboteli. Dar timizii se gîndeau și ei, aidoma elevilo

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!