Comerțul de la țară își dă ultima suflare

Nici un expert sau specialist din Consiliul Județean sau din Prefectura băcăuană nu poate garanta, în acest moment, că afacerile de la țară vor supraviețui după integrarea în UE. Este vorba despre cele de tipul „persoanelor fizice” (PF) sau „asociațiilor familiare” (AF). Potrivit cifrelor de la Registrul Comerțului de la Bacău, „în 2004 s-au înființat în mediul rural 400 de PF-uri și AF-uri, în timp ce numărul celor existente deja era de aproape 3.950 de asemenea afaceri. Cît privește societățile cu personalitate juridică existente în satele și comunele județului, statistica vorbește, la nivelul aceluiași an, de înmatricularea a peste 3.300 de societăți. Dar dinamica biznisului de la țară pentru anul trecut a suferit mutații spectaculoase de moment, în sensul că au fost înființate alte 780 de PF-uri și AF-uri, în timp ce peste 350 de firme au dispărut din cauza nerespectării legilor privitoare la majorarea capitalului social și la preschimbarea certificatelor de funcționare”. Una peste alta, la începutul lui 2006 se poate vorbi despre aproximativ 7.500 de afaceri ce se derulează în mediul rural, pe care boom-ul integrării în UE le poate spulbera fără nici un fel de probleme. „Eu cred că nici una dintre micile afaceri de la țară nu va supraviețui momentului ianuarie 2007. Și asta, deoarece nu sînt pregătite pentru așa ceva. Se vorbește despre specializările pe un anumit serviciu, despre autorizarea doar pe un anumit produs și vă imaginați că, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, nici un patron nu va avea autorizațiile și licențele cerute de normele europene”, a declarat subprefectul Gheorghe Hură. înaltul funcționar public a dat exemple ce țin de inexistența sediilor de firmă, de dotările ce lipsesc în prezent, de condițiile de lucru ale salariaților, dar și de chestiuni legate de marketing, care la țară nu are nici o perspectivă. „Cred, fără nici un dubiu, că vor dispărea îndeobște și cei care eludează în mod voit legile financiar-contabile. De pe acum se vorbește despre cazierul fiscal și bancar, despre bonitate și credibilitate în afaceri, noțiuni care pentru UE sînt clare și firești”, a completat Gheorghe Hură.
Pe de altă parte, reprezentanții Direcției de Integrare Europeană (DIE) din Consiliul Județean (CJ) spun că doar statul este cel care poate interveni în salvarea micilor afaceri de la țară. „Toate întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM) din județ se simt amenințate de momentul 2007. Se vorbește despre intervenția rapidă a statului, pentru crearea unui mediu de afaceri corect. Asta înseamnă o stabilitate legislativă și juridică, diminuarea birocrației, crearea unor premise de competiție cinstită, dar și despre atribuirea transparentă a licitațiilor pe bani publici” a declarat consilierul superior din DIE, Iulia Ciobotici . Ea a enumerat și principalele cauze economice care vor avea ca efect dispariția mediului de afaceri din mediul rural băcăuan. Este vorba despre dispariția cererii pentru produsele și serviciile tradiționale, apariția de noi echipamente și tehnologii performante, dar foarte costisitoare pentru patronii actuali, accelerarea incredibilă a ritmului de uzură morală a utilajelor și despre neputința realizării finanțărilor ce țin de creație și modernizare a întregii afaceri existente. (Florin NISTORESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!