Ștefan RADU
În buna tradiție a românilor, orice acțiune serioasă trebuie să înceapă cu o pauză. Că doar „pauzele lungi și dese – cheia marilor succese!”… Nici nu s-a uscat cerneala de pe documentele de aderare la NATO și iată că onor Guvernul a decis să declare ca nelucrătoare ziua de vineri pe motiv că la București se va înălța drapelul Organizației Nord-Atlantice! Merităm – nu-i așa? – un răgaz să ne tragem sufletul după atîtea eforturi făcute pentru a-i convinge pe occidentali că sîntem băieți de treabă! Din bugetul sărăcăcios s-a scos și ultima lețcaie pentru a organiza concerte în aer liber și adunări populare unde guvernanții să peroreze de la tribună pe marginea succesului de conjunctură. Cum să rateze ei un așa prilej pentru a valorifica electoral o acțiune precum admiterea în NATO?! Și pentru a fi siguri că vor avea spectatori, au decretat drept sărbătoare ziua de 2 aprilie (că 1 aprilie nu dădea bine, fiind rezervată politicii cotidiene…). E un fel de 23 August pe stil democratic, o nouă întoarcere a armelor, de data asta în vremuri de (aparentă) pace.
Ar fi o idioțenie din partea oricui ar contesta importanța aderării oficiale a României la Alianța Nord-Atlantică. Era un gest necesar pentru asigurarea valorilor naționale fundamentale într-o eră extrem de violentă. A meritat – cred – toate sacrificiile pe care le-am făcut în ultimii 14 ani, atît la nivel individual, cît și la nivel de națiune. În acest moment, cîteva sute de soldați români luptă în Orientul Millociu, jandarmii noștri mențin ordinea în Kosovo, Constanța și – eventual – Bucureștii se pregătesc pentru a găzdui baze militare americane, decorul este într-o continuă schimbare. Am fost acceptați într-un club select, cu reguli extrem de stricte. Pe lîngă avantaje, ne-am asumat, implicit, numeroase responsabilități. Va trebui să contribuim, proporțional, la bugetul Alianței, va trebui să schimbăm armamentul și tehnica militară în conformitate cu cerințele NATO (care are proprii furnizori), să răspundem prompt la orice mobilizare dictată de conducerea acestei organizații și multe alte obligații poate neplăcute. Pînă acum, guvernanții – indiferent cine au fost ei – nu s-au înghesuit să explice oamenilor toate amănuntele acestei aderări. Adevărul este că integrarea noastră în structurile occidentale este precum un medicament extrem de eficient, însă foarte greu de digerat. Pierdem o parte din independență pentru a ne cîștiga libertatea deplină.
Revenind la week-end-ul prelungit cu care ne cadorisește Guvernul, situația mi se pare tragi-comică: în loc să ne punem pe treabă pentru a dovedi că sîntem demni de noul statut pe care l-am căpătat, noi ne înghesuim la chermeză! Vor curge discursurile în valuri și aleșii se vor bate cu pumnul în piept pentru succesul care este – de fapt – al întregii națiuni. Printre sunetele fanfarei și fumul de la mici, țepele lui Bivolaru – cel fost la PSD, ajuns acum și patron la RAFO! – vor fi uitate, iar revenirea în țară a lui Corneliu Iacobov nu va mai interesa pe cineva. Cît despre propusa lege a averilor ilicite, deja specialiștii discută despre cum vor fi considerate mașinile și casele celor care au agonisit bani muncind la negru prin Italia, Israel sau Spania. De asemenea, mă întreb cîți pensionari vor fi arestați? Ei sînt primii suspecți: cum reușesc să trăiască dacă, legal, au pensia mai mică decît întreținerea (fără plata liftului)?! Undeva se petrece o evaziune pe scară largă ce trebuie stîrpită din rădăcini! Baronii sînt adevărați mielușei (cine îi sacrifică de Paști?): ei au furat cu acte în regulă de la FPS, FPP-uri și de la combinatele aduse la faliment, s-au împroprietărit cu terenuri din domeniul public, au cîștigat licitații anume organizate pentru ei și au beneficiat de ordonanțe de guvern speciale, valabile exact atît timp cît să-și rezolve importurile de miliarde. Orice leuț (dolar, euro, liră sterlină) din conturile lor este acoperit cu documente. Probleme vor avea zugravii care au spoit apartamentele prin cartier și acum nu pot justifica banii cu care și-au cumpărat un hîrb de mașină. Și pe vremea lui Ceaușescu erau arestați frizerii în timp ce Pacepa devenea mare colecționar de opere de artă și avea în proprietate mai multe locuințe. Că doar nu vă imaginați că parlamentarii noștri vor vota o lege care să-i lase cu buzunarele sexi taman în an electoral?!… Decît să vă faceți atîtea probleme, mai bine vă bucurați de ziua liberă venită ca pomană de la Guvern și înecați-vă frustrările într-o cruntă beție la preț redus.
Lasă un răspuns