Contrapunct

Prețul umilinței

Eugen VERMAN

Un caz-șoc: opt morți și de două ori mai mulți răniți. S-a întîmplat în Ungaria, în localitatea Maco, la sfîșitul celei de-a doua decade a lunii iulie 2007. Un autocar, în care erau muncitori români, s-a tamponat, frontal, cu un autotren care transporta autoturisme. Autocarul a fost spulberat și aruncat, undeva, pe o linie ferată. Un accident care va rămîne înregistrat în niște documente, iar peste nu multă vreme se va fi uitat de el. Și va veni, probabil, altul care va produce morți și răniți și va fi, tot așa, înregistrat și se va uita de el. După cum, nu prea mult timp în urmă, familii de buhușeni – din județul notru, Bacău – și-au îngropat morții aduși, în urma unui accident de mașină, din Spania. în autocarul distrus în localitatea Maco erau români care plecau să muncească în Cehia. Buhușenii noștri au murit în Spania… După cum vă amintiți, astfel de cazuri au mai fost. Ce-i duce pe românii noștri dincolo de hotare – părăsindu-și copiii și soțiile sau soții și părinții – în Cehia, Anglia, Italia, Spania…? Umilința la care sînt supuși în țara-mamă. Asta-i duce! Lipsa de locuri de muncă, lefurile de mizerie, nesiguranța locului de muncă, condițiile de muncă, în foarte multe cazuri, sub orice critică, program de zece și douăsprezece ore, munca în zilele de sărbătoare, fără să fie plătită etc. etc. Toate acestea și nu numai acestea îi aduc pe oameni la disperare. Sînt, mai cu seamă, oameni tineri, la început de drum în viață care, aici, acasă, n-au, aproape, nici o speranță pentru a-și construi o existență demnă de statutul de Om. Sînt milioane de români peste hotare. Cei mai mulți cîștigă bine, banii garantîndu-le posibilitatea de a-și construi case în țară, de a economisi și, în cele din urmă, de a se se întoarce acasă. Tot așa, mulți rămîn pentru totdeauna peste hotare, adoptați de țările unde s-au dus să muncească. Citeam, în ” Ziarul de Bacău”, că școlile noastre produc șomeri. Aceasta-i realitatea! Zilele trecute am discutat cu un tînăr abslovent de liceu, care mi-a spus că drumul lui în viață „se cheamă Italia” – l-am citat. Analiștii în domeniu spun că prin 2025 populația României va fi de vreo 15 milioane, dacă nu mă înșel. O cauză e plecarea masivă peste hotare, în căutarea de o șansă pentru viață. Din nefericire, în unele cazuri șansa pentru viață poate deveni un drum spre mormînt. E prețul mizeriei, al umilinței de care avem parte în țara în care am venit pe lume… șomeri. Aceasta-i realitatea! Zilele trecute am discutat cu un tînăr abslovent de lice

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!