„coop2” – Cătina bagă bani buni în buzunarele fermierilor

S-a înființat prima cooperativă agricolă de producție din județul Bacău

• Cooperativa Agricolă pentru Marketingul Producției de Cătină are 21 de membri fondatori și un consultant din Austria n integrarea europeană impune agriculturii românești să creeze o infrastructură bazată pe asemenea forme de organizare asociativă

Amintirile românilor despre fostele CAP-uri se estompează greu. După 15 ani de la desființarea unui sistem cooperatist care era, în fapt, unul profund etatizat, cei care fac agricultură performantă în lume ne obligă, practic, să revenim la forme de organizare cooperatistă, create însă pe altă bază, după principii asociative care să sprijine și să dezvolte spiritul antreprenorial. Integrarea europeană la care trebuie să ajungem în mai puțin de doi ani a devenit imperativă și în acest sens, pentru că piața comunitară nu este permisivă decît structurilor productive asociative, recunoscute, certificate, în consonanță cu statutul Uniunii Europene. România are, din acest motiv, și o lege a organizării cooperatiste a agriculturii, care a intrat în vigoare la sfîrșitul lunii ianuarie. în România procesul se arată a fi dificil, probabil tot pe motive de mentalitate în primul rînd, dar ghiața a fost spartă și astăzi ființează, deja, primele trei cooperative agricole de producție. Una dintre acestea există, de la sfîrșitul săptămînii trecute, la Bacău.

Cine îl cunoaște pe Ioan Viorel Rați și aude că acum este președintele unei cooperative agricole de producție poate ridica a întrebare din sprîncene. Cine îl cunoaște și mai bine, nu. Doctor în pomicultură, cadru didiactic universitar, cercetător științific și om de afaceri, inginerul pe care multă lume îl știe ca pe „directorul de la Fructex” are stofă de manager și ține pasul cu vremea. Ioan Viorel Rați are și pasiuni, iar una dintre ele s-a concentrat ani la rînd asupra unui arbust pe care l-am crezut cu toții banal – cătina, dar ale crui fructe aduc bani buni pe piața mondială. „Am înțeles de mult cîte valențe are cătina – spune Ioan Viorel Rați -, dar numai de puțină vreme am putut pune în valoare o parte dintre ele. Așa am înțeles că a cultiva cătina pe plantații sistematizate poate fi o afacere, și încă una cu profit garantat. Prin urmare, am pus în aplicare un proiect de dezvoltare a acestei activități și de înființare a plantațiilor de cătină”.

Oamenii de afaceri au dat de gustul cătinei

Proiectul se află în derulare prin societatea Vitaplant din Bacău, o firmă de consultanță în agricultură al cărei acționar este deja cunoscuta Fructex Bacău. „Trebuie să externalizăm o parte dintre activitățile firmei mamă – spune administratorul acesteia, Ioan Viorel Rați -, iar aplicarea proiectului a fost o oportunitate. în prezent, avem peste 30 de contracte fermen de înființare de plantații de cătină, pentru care în ferma proprie de la Sărata pregătim 250.000 de butași, din cele șase soiuri omologate la Fructex, brevetate la OSIM. Plntațiile se extind. Cred că în circa doi ani vom ajunge să producem cătină pe 500 de hectare. O parte sînt deja în exploatație și pot produce partizi de marfă”.
Plantațiile de cătină s-au extins în cîteva regiuni ale țării. Din Cluj, în Vrancea sau în Gorj tot mai mulți oameni de afaceri, cu întreprinderi și ferme mici și mijlocii, înființează plantații de cătină. De la Fructex și Vitaplant iau material săditor, mașina care plantează butașii – cîte patru hectare pe zi, dar și consultanța de care au nevoie. „Calitatea – precizează Rați – este, astfel, garantată, iar costurile sînt infinit mai mici. Socotiți: un hectar plantat mecanic costă numai 2,5 milioane de lei, pe cînd unul lucrat manual ajunge la 50 de milioane. Dar 500 de hectare? în plus, plantațiile noastre sînt, efectiv, finisate, cu alei și garduri vii, cu ronduri de flori la capete și altele asemenea”. Sîmbătă, la Bonțida, în județul Cluj, s-a încheiat lucrarea pe 14 hectare de plantație, iar astăzi începe alta, în Gorj, pe cinci hectare. în Vrancea, s-au pus, deja, în masiv, butași pe alte 10 hectare, iar în această săptămînă se intră pe un cîmp didactic la Universitatea din Sibiu.

De la o simplă afacere la cooperativă

Săptămîna trecută, 21 dintre cei mai pasionați, de-acum, cultivatori din România, au fondat „Cooperatriva Agricolă pentru Marketingul Producției de Cătină din România”, cu sediul în Bacău. Sînt, toți, persoane fizice, din 12 județe, cu plantații proprii de la două la 14 hectare de cătină. Conform legii, ei și-au ales un consiliu de administrație din șapte persoane, iar președintele cooperativei a devenit Ioan Viorel Rați. „Noi am înțeles că putem face ceva împreună – spune proaspătul președinte. Dar, mai mult decît atît, știm că în mai puțin de doi ani vom fi pe piața europeană, pe care regulile sînt bătute în cuie. Trebuia să ne mișcăm către acest orizont din timp, iar crearea de cooperative a fost o oportunitate. Că asocierea nostră poartă numele de cooperativă agricolă, nu-i nici un bai, dar să știți că europenii țin morțiș să apară în titulatură cele două cuvinte”.

Primul pas spre Europa

înființarea cooperativei din Bacău nu a fost un act pur birocratic. Cooperatorii și-au luat și un consultant pe măsură, firma austriacă g.f.a. Consulting srl – un consultant în managementul afacerilor din industria agricolă și alimentară, specializată și în finanțarea organizațiilor de producători. „Am considerat că trebuie să intrăm în Europa cu asemenea consultant – spune Ioan Viorel Rați. El ne va racorda la forme similare de organizare internaționale, se va ocupa de imaginea noastră (vom avea și o pagină pe internet) și chiar de afilierea la Asociația Mondială a Cătinei și se va ocupa și de piață și contracte. Vrem să intrăm în UE cu lecțiile clare”. Efectele nici nu s-au lăsat mult așteptate. Astăzi, Ioan Viorel Rați, împreună cu alți doi membri ai consiliului de administrație al cooperativei, pleacă la Styria, în Austria, ca invitați la Conferința internațională a cooperativelor de producție ICOP 2005. Peste cîteva zile, așteptăm de acolo și primele impresii. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!