Credințe și superstiții

„Steaua norocoasă și „ceasul rău”

Încă de la începutul secolului XX în almanahurile vremii s-au vehiculat o serie de interpretări cu privire la credințele și superstițiile omenirii. Potrivit acestora, cele mai multe persoane care sînt considerate că au noroc în viață sînt de obicei corpolente, placide, indiferente, aproape apatice, care nu reacționează fizicește în fața unui pericol, dar sînt convinse că nu li se va întîmpla nici un rău. Se cunoaște legenda după care gloanțele trase în cursul unei bătălii caută pe cei fricoși, pe cei ce se păzesc să nu fie împușcați. D.A. Tangra, medic șef al marinei elene și președinte al societății psihice scria: „Se observă că, de cele mai multe ori, persoanele considerate ca avînd „noroc” sînt indivizi placizi, care reacționează greu emoțiilor, pe cînd „ratații” sînt persoane foarte emoționabile”.

Este posibil ca reacția această ușoară la excitațiile exterioare să aducă cu sine o scădere a auto-apărării personale. Să nu uităm că istorioarele trecutului au povestit că în multe bătălii gloanțele i-au căutat pe cei ce șovăiau, pe cei fricoși, pe cînd, dimpotrivă, se vorbea de persoane pe care gloanțele le respectă, citîndu-se cazuri impresionante. Dar, ceea ce este curios e că toți acești oameni sînt înzestrați cu un sînge rece cu totul deosebit și, ca să zicem așa, cu un soi de insensibilitate în fața primejdiilor.

Un personaj legendar în acest sens a fost generalul din armata greacă Ioanu, care în timpul războiului greco-turc din 1912 s-a plimbat timp de șase luni în fața liniilor inamice fără a păți ceva, dînd dovadă de mult sînge rece. Un mare număr de ofițeri au fi vrut să-l imite, dar ei au fost uciși sau răniți, fără ca el să fi fost măcar zgîriat. Instinctul de conservare nu poate să fie atrofiat pînă la suprimarea lui. Orice individ își dă seama de pericol și caută să se apere prin orice mijloace de care dispune. Cazurile excepționale, cînd unii indivizi par a nu avea nici un fel de teamă în fața pericolului, ar fi explicabile printr-o credință fermă în „steaua lor” protectoare. Indivizii se autosugestionează și creează în jurul persoanei lor un fel de zonă de protecție. Napoleon credea în „steaua sa” și înfrunta, pe scena bătăliilor, pericolele cele mai mari. Și el, de la vîrsta de 37 de ani era placid și fizicește corpolent. Adeseori cădea în somnolență în timpul bătăliei, sau treaz fiind, părea indiferent și uita să dea ordinele cuvenite generalilor săi. Inteligența sa era însă vie, dar sensibilitatea sa părea diminuată. Napoleon – în acele clipe – părea totuși sigur pe sine și nu manifesta neliniște în privința soartei armelor și a persoanei sale. El avea o încredere oarbă în „steaua sa”. Sub influența marilor rezoluții în momentele critice intervine un factor psihologic, care intensifică o hotărîre decisivă în șansa sa.

Se observă în viața personajelor istorice, în faza declinului, o slăbire în această credință. Atunci steaua lor apune și sînt loviți de nenorociri. Și în lumea afacerilor cei care dau „lovituri” îndrăznețe și reușesc sînt indivizii care sînt convinși că vor avea șansă. Și invers, cei pesimiști, care n-au încredere, nu reușesc. Toată lumea crede că există zile bune și zile rele, aducătoare de nenorociri, ca și ceasuri bune și ceasuri rele. Există și urări în acest sens: „Să fie într-un ceas bun!” sau cînd apare un necaz, o nenorocire: „Ceasul rău!” Datele și zilele fatidice după vechii egipteni: ianuarie – ziua I pînă la ora 11, ziua de 25 pînă la 6 seara; februarie – a-4-a zi pînă la 8 seara, a 20-a pînă la 10 seara; martie a-I-a zi pînă la 4 după amiază și a 28-a zi pînă la 10 seara; aprilie a-10-zi pînă la 9 dimineața și a 20-a zi pînă la 11 seara; mai a-3-a zi pînă la 6 seara și a 15-a zi pînă la 10 seara; iunie- a-10- zi pînă la 6 seara și a -16-a zi pînă la 4 după-amiază; iulie-a 13-a zi pînă la 11 seara, a 22-a zi și a 23-a zi pînă la 11 seara; august I-a zi pînă la ora 1 după amiază, a- 21-a zi și a -31-a zi pînă la 7 seara; septembrie a-3-a zi pînă la 3 după-amiaza și a 22-a zi pînă la 4 dimineața; octombrie- a-3-a zi pînă la 8 seara și a a-22-a zi pînă la 9 seara; noiembrie a-5-a zi pînă la ora 8 seara și a -28-a zi pînă la ora 5 după-amiaza; decembrie- a-7-a zi pînă la ora 1 după-amiaza și a 22-a zi pînă la ora 9 seara. (Romulus Dan Busnea)