Știrile Zilei
19:46 [Top Story] — Cășuneanu a dat în judecată Primăria și Consiliul Local Bacău și cere anularea PUZ-ului pentru Stadionul Municipal • 18:43 [Top Story] — FOTO! Podul de la Ciobănuș: drumul tehnologic, gata la finalul săptămânii. Benea acuză CJ Bacău pentru două săptămâni de întârzieri • 18:04 [Top Story] — Nereguli grave în programul „Masă sănătoasă” din Bacău: 6 firme, cu activitatea suspendată. Amenzi de 230.000 de lei • 15:31 [Actualitate] — Circulația pe Aleea Parcului se închide parțial timp de 45 de zile, pentru lucrări la rețeaua de apă și canalizare • 12:56 [Expert] — Cum să protejăm mediul la noi acasă? Află câteva sfaturi practice și reguli simple de la SOMA Bacău • 07:27 [Top Story] — Adrian Gavriliu câștigă definitiv procesul cu primarul Viziteu. Trebuie reintegrat la conducerea CSM Bacău și primește salariile din urmă • 06:56 [Top Story] — DAN AIR explică de ce a cerut insolvența: Creditorii amenință să blocheze zborurile. Compania vrea să evite un nou caz BLUE AIR • 19:46 [Top Story] — Cășuneanu a dat în judecată Primăria și Consiliul Local Bacău și cere anularea PUZ-ului pentru Stadionul Municipal • 18:43 [Top Story] — FOTO! Podul de la Ciobănuș: drumul tehnologic, gata la finalul săptămânii. Benea acuză CJ Bacău pentru două săptămâni de întârzieri • 18:04 [Top Story] — Nereguli grave în programul „Masă sănătoasă” din Bacău: 6 firme, cu activitatea suspendată. Amenzi de 230.000 de lei • 15:31 [Actualitate] — Circulația pe Aleea Parcului se închide parțial timp de 45 de zile, pentru lucrări la rețeaua de apă și canalizare • 12:56 [Expert] — Cum să protejăm mediul la noi acasă? Află câteva sfaturi practice și reguli simple de la SOMA Bacău • 07:27 [Top Story] — Adrian Gavriliu câștigă definitiv procesul cu primarul Viziteu. Trebuie reintegrat la conducerea CSM Bacău și primește salariile din urmă • 06:56 [Top Story] — DAN AIR explică de ce a cerut insolvența: Creditorii amenință să blocheze zborurile. Compania vrea să evite un nou caz BLUE AIR

Cu ochii peste gard

Administrator

„Lenta” transnistreană

* De la Tighina la Tiraspol (II)

DORU CIUCESCU

A parcurge cu trenul distanța dintre Tighina și Tiraspol a însemnat pentru mine ocazia să ascult unele opinii exprimate de un nostalgic al regimului sovietic, Mels Iosipovici Mujcina (Bărbat), un tiraspolean de origine rusă. Iar cînd trenul a făcut o oprire prelungită pe podul care unește cele două localități, călătoria a căpătat miros de aventură amestecat cu aromă de ceai rusesc și damf de vodcă.
…Trecuse mai bine de jumătate de oră și trenul nu se urnise din loc. Dedesubt se deschidea un hău amețitor terminat cu limba lungă a Nistrului care aștepta, parcă, să înghită tot ce-i cădea în cale. Timpul trecea tot mai greu. La un moment dat am remarcat pe malul estic un bastion medieval parcă lipit de pod. Pentru a mă informa în această privință, am apelat la companionul meu transnistrean. Parcă pentru a-și stimula memoria, el a tras o dușcă de lichid cu miros dubios de vodcă din butelca lui aplatizată, după care a declarat, fără entuziam:
– Această fortăreață a fost construită de Ștefan cel Mare. Apoi, în 1538 a fost cucerită de armata lui Soliman Magnificul. în prezent a mai rămas acest bastion. De altfel, „atletul creștinătății” a mai construit și alte fortărețe pe malul vestic al Nistrului, dar niciuna mai spre est, și repet, niciuna mai spre est.
– Ce vreți să spuneți?
– Acest fapt dovedește că Transnistria nu a aparținut Moldovei Mari, adică a celei mai întinse Moldove, care a fost realizată de Ștefan cel Mare în 1475, după victoria de la Vaslui contra turcilor.
– Sînt de acord cu dumneavoastră. De altfel, Transnistria nu a aparținut nici României Mari formată în timpul domniei lui Ferdinand I. Dar, care este istoria Tiraspolului?
– în anul 600 î.e.n. grecii din Milet au instalat de-a lungul Nistrului, denumit Tyras, o colonie omonimă. Mult mai tîrziu, în 1792, imediat după Pacea de la Iași în urma căreia Imperiul Otoman a fost forțat să cedeze Imperiului Rus teritoriile denumite Transnistria, țarina Ecaterina II a înființat un fort denumit în rusește „Tiraspoli”, care în grecește se traduce Orașul de pe Tyras.
…între timp, trenul s-a pus în mișcare. Bătrînelul, în semn de izbăvire, a terminat dintr-o sorbitură restul de vodcă din butelcă.
– Puteți să-mi spuneți, pe scurt, pînă ajungem la Tiraspol, care este istoria modernă a Republicii Transnistrene Moldovenești?
– Să începem cu anul 1924, cînd, în cadrul U.R.S.S., s-a instituit Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească pe fîșia actualului teritoriu transnistrean, unde moldovenii erau într-un număr cu totul neînsemnat. în 1940, ca urmare a Pactului Ribbentrop – Molotov, s-a format Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, în care, pe lîngă teritoriul transnistrean a fost inclusă și Basarabia. După un an, actualul teritoriu transnistrean a început să fie administrat de „conducătorul” Antonescu, cel care a ordonat: „Soldați, treceți Prutul!” și, astfel, România ajunsese cu granița estică pînă la Bug.
– Știu că atunci a fost singura perioadă cînd Transnistria a fost românească…
– Ceea ce poate nu știți, m-a întrerupt „tavarișci” Mujcina, este că în acele vremuri pe teritoriul dintre Nistru și Bug, din ordinul lui Antonescu au fost deportați cu trenul mii de evrei și țigani. Eu lucram la căile ferate și nu pot fi contrazis în această problemă. Atunci și acolo s-a săvîrșit o parte din ceea ce se numește holocaust.
– Și apoi?, am vrut eu să schimb subiectul stînjenitor.
– în 1944, după retragerea armatei române sub presiunea celei sovietice, s-a reconstituit, bineînțeles, fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească. Ca o paranteză, între anii 1950 și 1952 Leonid Brejnev a fost prim-secretar în această republică. El are meritul de a fi realizat colectivizarea.
– Mă rog, să trecem peste asta, am evitat eu să discut în contradictoriu cu un om care băuse.
– La 2 septembrie 1990 a fost proclamată unilateral, în cadrul U.R.S.S., Republica Transnistreană Moldovenească, separată de Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, dar Mihail Gorbaciov s-a opus.
– S-a opus?
– Da, din păcate. Dacă el n-ar fi fost contra, mai apoi, în 1992, cînd s-a desființat U.R.S.S, noi am fi rămas o republică ex-sovietică. Acum republica nostră ar fi fost de multă vreme recunoscută de O.N.U.
– Și apoi?
– Apoi, evenimentele se cunosc mai bine, deoarece sînt mai recente. Un an mai tîrziu, la 27 august 1991, s-a declarat independența Republicii Moldova, avînd în componență și teritoriul transnistrean actual. La 2 martie 1992, O.N.U. a recunoscut existența Republicii Moldova în actualele frontiere. Imediat după aceea a început războiul între Chișinău și Tiraspol. La 21 iulie 1992 s-a ajuns la un acord de încetare a focului. Frontierele nu s-au modificat, dar noi, separatiștii, am obținut dreptul de a ne desprinde în cazul unirii Republicii Moldova cu România.
– în ce constă economia Republicii Transnistrene Moldovenești?
– Republica noastră, deși foarte mică, produce peste 40 de procente din P.I.B.-ul Republicii Moldova. Noi exportăm, în principal, armament.
– Direct, sau prin firme-căpușă?
– La întrebarea asta știu să răspundă ștabii din Moscova sau Tiraspol.
– Este adevărat ce spuneți?
– Vă răspund parafrazînd un dicton latin: „in … vodca veritas”.
…Am parcurs distanța Tighina – Tiraspol într-o oră, cu o întîrziere de 50 de minute. Nu mi-a părut rău. Am avut răgazul să conversez cu un transnistrean. în plus, am aflat și o variantă rusească a unui dicton latin.
i lui Ferdinand I. Dar, care este istoria Tiraspolului?
– în anul 600

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.