Dar de la Domnul…

Mihai BUZNEA

în toate diminețile și pe întreg parcursul fiecărei zile, băcăuanii se văd nevoiți să treacă printre vămile instituite de cerșetorii instalați în punctele strategice, cu vad. Prețul pentru a primi calea liberă din fața mîinilor întinse pînă la următorul punct de control e moneda de 50 de bani sau multiplul ei în bancnote de plastic. Dacă te-ai potrivi tuturor, ai risca să-ți dai peste cap bugetul familial și astfel să le iei locul, atît sînt de mulți. De la copii care abia au învățat să meargă, la bătrîni hodorogiți și nărăviți la mila publică; de la schilozi nespălați la tineri în putere, dar cărora nu le este deloc jenă să ațină calea trecătorilor cu implorări tînguitoare. O adevărată afacere-pacoste înflorește în orașul nostru, Bacăul fiind o adevărată placă turnantă în materie, perceput de profesioniștii genului veniți aici de prin mai toată Moldova ca un paradis al cerșetorilor datorită oamenilor săi darnici și miloși.
în evidențele Poliției sînt consemnați peste 250 de „permanenți”, dar numărul lor este infinit mai mare din cauza fenomenului de migrație continuă după regula minimei prudențe: „azi aici, mîine-n Focșani”. Contingentul de mai sus reprezintă clienții statornici ai oamenilor de ordine publică, adică cei care au fost depistați de cel puțin trei ori practicînd cerșetoria și au fost amendați. Cu amenzi care nu se vor plăti niciodată, ori care se vor prescrie. Și chiar dacă s-ar întîmpla ca vreunul dintre ei să suporte efectiv sancțiunea pecuniară, aceasta nu ar afecta mai deloc cifra de afaceri a respectivului ghinionist. Cîștigul mediu zilnic începe de pe la șapte-opt sute de mii de lei vechi și se duce pînă la șapte-opt milioane în zilele „bune”. Investiții zero cu profit maxim. Sentimentele creștinești sînt în stare de adevărate minuni, putînd fi cuantificate în expresie matematică.
Sigur, nu poate nimeni să spună că în România post-comunistă nu sînt și oameni nevoiași, care trăiesc sub pragul cel mai de jos al sărăciei și umilinței. Guvernele care s-au tot perindat pe la Putere au promovat o serie de programe de protecție socială. Cu efectul picăturii într-un ocean de lipsuri și nevoi. Niciodată, însă, astfel de programe nu vor eradica răul din rădăcină, ci va fi nevoie de reale operații de chirurgie socială pentru extirparea lui. Dar fenomenul are și o altă explicație, ce ține de mentalitate; se marșează pe preceptul biblic „ajută-ți aproapele, cel ce va dărui, va fi dăruit”, implorat în absolut toate împrejurările și asociat ca rețetă infailibilă. Dar de la Domnul. Nu dai, nu-ți afli răsplata cerească! Jena care, în chip firesc, ar trebui să-i încerce pe cei care cerșesc bunăvoința, a dispărut cu desăvîrșire, ascunsă în mormanele de monede ce se înalță din funduri de șepci, de pălării, de cutii de carton. Acțiunile de asanare a peisajului întreprinse, sporadic, de oamenii legii nu fac altceva decît să stîrnească indignarea, răutatea, murdăria morală, dar și să-și dovedească neputința în fața unor racile cu adînci și vechi rădăcini.
Mila publică face casă bună cu lenea cronică, perpetuînd o stare de lucruri care, din păcate, ne-a dus faima – una cît se poate de proastă -în întreaga lume. O tristă și urîtă faimă. Degradantă și greu de cosmetizat., a dispărut cu desăvîrșire, ascunsă în mormanel

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!